Cunoscutul activist civic Adrian Dohotaru, participant din partea Societății Academice din România la procesul de bugetare participativă de la Reșița, a făcut zilele trecute o paralelă între proiectul de introducere a metroului în orașul său, Cluj-Napoca, și cel de modernizare a transportului public din Reșița.
Adrian Dohotaru a comparat cele două proiecte pe pagina de Facebook Clujul Civic, postarea sa din 9 decembrie 2023 devenind virală încă din primele ore ale weekendului. „Metroul în Cluj costă peste 2 miliarde de euro, nu se știe când va fi gata. Licitațiile de a găsi firmă care să supravegheze lucrările eșuează constant. În schimb, la altă scară, mai modestă, Reșița e singurul oraș din România care și-a reintrodus tramvaiul pe mai bine de 8 km de oraș cu 100 de milioane de euro, mai puțin decât costul exproprierilor pentru metrou”, își începe clujeanul comparația.
Acesta remarcă, în continuare, faptul că „timpul de execuție a reintroducerii tramvaiului cu un șantier imens, cu șine și garnituri noi, cu lucrări de asfaltare și modernizare la arterele principale din Reșița, a fost mai scurt decât toate studiile pentru metrou”. Și concluzionează că dacă municipalitatea din Cluj-Napoca ar fi făcut „ca Reșița, exista deja tramvai între Florești și Cluj, poate și din Gilău, la preț de zeci de ori mai mic decât metroul, cu costuri mai mici de operare, fără șantiere mari, fără termene inexistente de finalizare. Îmi plac și detaliile pe care le văd (foto), cum sunt mușchii care sunt verzi și la vreme gri”.
Odată create alternative ecologice, publice, la transportul cu autoturismele personale, Adrian Dohotaru subliniază că astfel avem cu toții șansa de a nu mai lăsa mașina să ne conducă viețile: „Poluarea orașului nu e costul «modernizării», cum am auzit spunând la vârf administrația la nivel local sau județean, ci e costul capacității politice scăzute de a oferi alternative publice la traficul auto al mașinilor private, care ar trebui folosite mult mai ocazional decât frecvența zilnică de azi. Pentru șoferi: ideea pe termen scurt și mediu nu e de a renunța complet la mașină, ci de a nu o lăsa să ne conducă viețile și politicile de mobilitate, să o conducem doar la final de săptămână unde e dificil să ajungem cu transportul public”.
