Fântâna cinetică din Centrul Civic al municipiului Reşiţa – operă monumentală a reputatului sculptor bănățean Constantin Lucaci – a fost inaugurată pe 23 august 1984 și a devenit unul dintre simbolurile „Cetății de Foc”.
Fântâna cinetică din Centrul Civic al Reșiței se numără printre cele mai spectaculoase fântâni arteziene din țara noastră, fiind una dintre cele nouă opere monumentale de acest gen create de maestrul Constantin Lucaci, originar din Bocșa, și amplasate în diverse orașe: Constanţa (1971), Drobeta-Turnu Severin (1979), Vaslui (1981), Reşiţa (1984), Brăila, cu o cascadă de trei fântâni (1988-1992), Giurgiu (2000) și Alba Iulia (2007).
„Construită în secret în hala fostei Fabrici de Locomotive a Uzinei Constructoare de Mașini, fântâna din Reşiţa este compusă din două părţi, una fiind alcatuită din șase elemente şi una dintr-un singur picior cu mai multe braţe. Pe talerul mare se află un produs marca U.C.M. Reşiţa: un butuc de turbină Kaplan ce seamănă cu un furnal. Piesa de șapte metri înălţime se joacă cu apa, fiind capabilă să o arunce până la o înălțime de 15 metri”, se precizează într-o descriere făcută de către specialiștii Muzeului Banatului Montan din Reșița.
În această vară, fântâna cinetică a intrat într-un amplu proiect de reabilitare finanțat de către Primăria Municipiului Reșița. „Avem promisiunea de la constructor că până în noiembrie – decembrie lucrările la fântâna din Centrul Civic vor fi gata. Termenul asumat în contract este până anul viitor, așa am considerat de cuviință, neștiind cât de deteriorată este zona de sub beton. Am dat un termen mai larg pentru că exista riscul să nu existe ofertanți”, a declarat primarul Ioan Popa. Lucrările de acum – executate de specialiștii companiei reșițene Termoconstruct – vin în completarea celor executate în urmă cu cinci ani, când a fost schimbată pompa, veche de peste 30 de ani, și înlocuită cu un sistem de patru pompe cu motoare cu turație variabilă, comandate de un calculator, și, de asemenea, a fost instalat un sistem de purificare a apei.
Constantin Lucaci (n. 7 iulie 1923, Bocșa Română, Caraș-Severin – d. 20 iulie 2014) a fost profesor de sculptură, membru al Fondului Plastic, membru UNESCO, secretar al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici. În 1984 a primit Premiul Herder, decernat de Universitatea din Viena, pentru întreaga activitate. Constantin Lucaci este cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și oțel, respectiv pentru diferite ansambluri monumentale combinate, inclusiv al acelora de tipul fântânilor cinetice monumentale. O sculptură a sa, „Dialogul undelor” – lucrare de aproape 12 metri înălţine –, este din 1972 emblema Televiziunii Române, în curtea instituției fiind expuse, de altfel, șapte sculpturi ale maestrului Lucaci. În afara României, lucrări purtând semnătura Constantin Lucaci pot fi văzute la Veneția, Antwerp, Copenhaga, Ferrara sau Milano.
În 2012, la Bocşa, localitatea sa natală, a fost deschis „Muzeul Constantin Lucaci”, care cuprinde 17 lucrări din oţel inoxidabil grupate sub titlul „Spaţiu şi Lumină”. Este vorba despre piese unicat, pe care Constantin Lucaci le-a donat orașului. Muzeul din Bocșa este cel de-al doilea muzeu Constantin Lucaci din lume. Primul a fost deschis sub patronajul Vaticanului, la Pinacoteca Sanctuarului San Francesco din Paola, în Italia.
Din 2008 Constantin Lucaci este Cetăţean de Onoare al orașului Bocșa și al judeţului Caraş-Severin.
Sursă foto: arhivă Aurel Săndulescu
