9 iunie 2024: Duminica orbului sau a vizionarului?

 

Lumea vorbește cu o mâhnire ușor de înțeles despre faptul că Reșița și Caraș-Severinul au stagnat economic și au regresat social timp de peste un sfert de secol! Acum se simte nevoia acută a unei mobilități mai bune, atât în Reșița, cât și în ceea ce privește conectarea cu alte localități sau alte rețele de transport naționale și internaționale.

 

Se simte nevoia acută a unui spital nou, dotat cu echipamentele și specialiștii necesari pentru a salva oameni, și nu pentru a-i îmbolnăvi. Se simte nevoia unor investiții care să facă orașul Reșița și județul Caraș-Severin atractive din perspectiva investitorilor și a turiștilor. De asemenea, se simte nevoia unui sistem de educație care să corespundă așteptărilor pe care le au elevii, studenții, profesorii și, nu în ultimul rând, piața muncii.

 

Se simte nevoia de modernizare și împrospătare a acestui colț de țară prin proiecte care să genereze încredere, speranță și bucuria necesare pentru a înlocui tristețea de pe chipurile oamenilor. Se simte nevoia unor mesaje constructive, care să împingă proiectele înainte, spre finalizare și atingerea țelurilor propuse, și nu ale celor ce îndeamnă la permanentă suspiciune, neîncredere și stagnare.

 

Se simte nevoia unor oameni preocupați mai puțin de politică și mai mult de transformarea acestor nevoi în proiecte, care să aibă ca rezultat eliminarea nevoilor prin rezolvarea problemelor. Se pare că atât Consiliul Local, foarte bine coordonat de Ioan Popa, cât și Consiliul Județean, coordonat de Romeo Dunca, atât cât a putut din cauza unei opoziții extrem de ostile lui, dar și proiectelor necesare județului, au înțeles mesajul oamenilor și au pornit demersurile necesare pentru rezolvarea nevoilor respective!

 

S-au făcut pași importanți în acest sens, pe care doar cei aflați în „opoziție cu orice preț” nu reușesc să-i vadă. Dar toți ceilalți oameni ai Reșiței și județului Caraș-Severin nu au cum să nu vadă atât progresele, cât și faptul că această administrație are puterea de a transforma vorbele în idei, ideile în proiecte și proiectele în fapte.

 

Pentru proiectele legate de sănătate, educație, mobilitate urbană, infrastructură etc. s-a depășit de mult timp stadiul de idei, trecându-se la partea practică! Ele au deja finanțare și sunt în faza de implementare. Nu întotdeauna lucrurile se desfășoară cu viteza și la standardele pe care le dorim, dar acestea sunt probleme inevitabile în șantier. Alții nu le-au avut pentru că nu au deschis niciodată un șantier! Nici măcar nu au visat că se pot face atâtea lucruri într-un timp atât de scurt!

 

După ce a devenit clar că Romeo Dunca și Ioan Popa au înțeles nevoile minunatului colț de țară în care avem privilegiul de a trăi, trecând efectiv la rezolvarea problemelor, ar trebui să înțelegem și noi că nu este cazul să-i blamăm pe cei ce dovedesc prin fapte că au determinarea de A FACE… și FAC, pentru nerealizările celor care au dovedit deja că NU POT sau NU VOR să facă! Ar fi culmea să-i sancționăm pe Dunca sau pe Popa pentru dorința și știința de a face, sau pentru că nu ne plac ochii lor, votând PSD. Asta ar dovedi, fără niciun fel de echivoc, spiritul de sinucigaș caracteristic românilor, mai mereu predispuși să-și taie singuri creanga de sub picioare!

 

În 20 mai 1990, de Duminica Orbului, românii l-au ales ca președinte pe Ion Iliescu, sub tutela căruia a crescut clasa politică responsabilă de marasmul în care încă se află România. Alegerile din acest an vor avea loc pe 9 iunie, tot în Duminica Orbului. Rămâne să răspundem întrebării dacă, de această dată, vom avea puterea și înțelepciunea să înclinăm decisiv balanța în favoarea VIZIONARILOR, rupându-ne definitiv din vraja unui politicianism ce s-a dovedit atât de păgubos.

 

Nu se poate să nu fi învățat nimic din istoria celor 34 de ani!

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite

No Content Available