Borna „Regele Mihai”, instalată pe Via Transilvanica. Redescoperirea istoriei prin Terra Banatica [FOTO]

Tribut adus Regelui Mihai I pe Via Transilvanica, în anul în care se împlinesc 100 de ani de la nașterea sa: în Banatul Montan, la poalele Munților Semenic, a fost montată o bornă specială, ce îl înfățișează pe suveran. Evenimentul a avut loc ieri după-amiază, în prezența nepotului regelui, Nicolae al României, și marchează finalizarea tronsonului Via Transilvanica din județul Caraș-Severin.

Alin Ușeriu – președintele Tășuleasa Social și inițiator al proiectului Via Transilvanica, Nicolae al României – nepotul regelui Mihai și ambasador al Via Transilvanica, și Ioan Popa – primarul Reșiței și cel care a adus, practic, Via Transilvanica prin Munții Semenic, au montat, aseară, borna dedicată Regelui Mihai I, într-un loc cu încărcătură simbolică, pe tronsonul bănățean al drumului care unește România din Bucovina până la Dunăre. Acesta se află la aproximativ patru kilometri de Vila Klaus, domeniu folosit ca loc de odihnă de către regele Carol al II-lea, când venea la vânătoare în pădurile Semenicului, și unde viitorul rege Mihai a petrecut un an școlar.

„Această bornă este semnul nostru de prețuire pentru Majestatea sa Regele Mihai, care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani, dar și pentru principele Nicolae, voluntar al asociației noastre. Am ales locul acesta pentru că știm cu siguranță că regele, cândva, în copilăria sa, a trecut prin acest loc, petrecând un an la Vila Klaus”, a afirmat prșeedintele Tășuleasa Social, Alin Ușeriu. La rândul său, Nicolae, nepotul regelui Mihai, și-a exprimat convingerea că „fiecare turist care va trece pe lângă bornă va avea, astfel, contact cu o istorie recentă și, poate, va începe să învețe și despre impactul pe care România și regele Mihai l-au avut asupra Europei”.



Astăzi, la Gărâna, are loc și lansarea oficială a tronsonului Terra Banatica, cel mai lung de pe întreg traseul Via Transilvanica: 256 de kilometri, de la Băuțar până pe Valea Cernei, prin Munții Semenic și Valea Almăjului. Inițial, tronsonul bănățean al Via Transilvanica ar fi trebuit să fie mult mai scurt, practic ar fi urmat doar culoarul Timiș-Cerna spre Băile Herculane, însă a fost „deturnat” de primarul Reșiței, Ioan Popa, și de președintele Consiliului Județean, Romeo Dunca.

„I-am spus lui Alin Ușeriu când ne-am întâlnit prima dată la Reșița (în noiembrie 2020, n.r.) că nu putem să nu trecem cu Via Transilvanica și prin ținutul pemilor, la Brebu Nou, la Gărâna, să coborâm pe drumul pemilor spre Reșița, așa cum veneau ei pe vremuri cu rucsacul în spate, cu ce aveau ei de vândut, și să ne întoarcem pe culoarul Reșița-Anina, pe la Peștera Comarnic, arborele sequoia. Parcursul vine din amonte pe aici, se întoarce prin spatele Semenicului, prin pădures seculară de fag, și se duce spre Borloveni-Prigor”, a explicat primarul Ioan Popa. Iar Alin Ușeriu nu a fost greu de convins, încântat fiind de frumusețea locurilor: „Când am pășit practic pentru prima dată în acest județ și ne-am întâlnit cu domnul Popa și cu domnul Dunca ne-a fost clar că nu o să scăpăm cu una cu două din acest loc, ne-am pierdut inima aici. Așa că județul Caraș-Severin este cel mai lung de pe Via Transilvanica. Este cu 100 de kilometri mai lung decât oricare altul de pe traseu”.

CITEȘTE ȘI: Via Transilvanica, dovada că SE POATE!

Via Transilvanica este cel mai mare traseu de drumeție și pelerinaj din țara noastră: 1.400 de kilometri prin zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Marcarea lui a fost finalizată în opt dintre acestea, inițiatorii proiectului sperând ca până anul viitor să monteze bornele și în Alba și Hunedoara.

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite