Noua majoritate din Consiliului Județean (CJ) Caraș-Severin a propus și votat, săptămâna trecută, schimbarea componenței Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), după un algoritm care încalcă prevederile Codului Administrativ.
Patru consilieri județeni reprezentanți ai noii majorități din CJ Caraș-Severin – Valentin Haharia (PSD), Mihai Bona (Pro România), Lucian Voina (PMP), Viorel Bașag (PNL) – au inițiat un proiect de hotărâre privind modificarea HCJ 79/2021 prin care erau desemnați cei șase consilieri județeni din ATOP. Motivul invocat de inițiatori: „la desemnarea consilierilor județeni în ATOP Caraș-Severin nu s-a ținut cont de prevederile art. 176 din Codul Administrativ”, respectiv HCJ-ul „nu a respectat și nu respectă” Codul, „în concret desemnarea s-a făcut cu nerespectarea configurației politice de la ultimele alegeri locale”.
Iar realitatea chiar asta este. După alegerile locale din 2020, PNL a obținut 17 mandate în CJ (incluzându-l aici și pe președinte), Alianța PSD-Pro România-ALDE-PNȚCD – 10, PMP – 4, pe când în ATOP aveau să ajungă 5 liberali și un pesedist. Invocând același articol din Codul Administrativ, care stipulează că desemnarea consilierilor județeni în organisme precum ATOP trebuie să se facă „cu respectarea (…) configurației politice de la ultimele alegeri locale”, actuala majoritate din CJ – apărută odată cu schimbarea taberei de către liberalii Viorel Bașag și Bogdan Miloș – a venit cu o propunere tot în disprețul legii. Și-anume, ca în ATOP să intre 2 consilieri județeni PNL, 2 de la PSD și câte 1 de la Pro România și PMP. Astfel, deși a câștigat în alegeri peste jumătate din mandatele de consilieri județeni, PNL ar urma să aibă de-acum doar o treime din cele 6 locuri din ATOP!
Secretarul județului, juristul Darian Ciobanu, a încercat să explice în plenul ședinței CJ din 19 octombrie că, după litera legii, în ATOP ar trebui să intre 3 liberali, 2 membri ai Alianței PSD-Pro-ALDE-PNȚCD și 1 reprezentant al PMP. Și a amintit că primul derapaj de la lege datează din 2016, atunci când PSD și-a pus în ATOP 5 oameni, în condițiile în care, după cum se știe, social-democrații aveau 14 mandate de consilieri județeni (din totalul de 31), iar liberalii – 13.
„Din punctul meu de vedere, s-a greșit din însăși mandatul 2016-2020, și s-a perpetuat greșeala, după o lege a talionului, probabil, s-au plătit niște polițe în mandatul prezent. Consider că configurația politică este evidentă: cele mai multe mandate le are PNL, 17 mandate, sens în care, din 6 consilieri desemnați în ATOP, îi revin 3. Următoarea forță politică, eu o calific ca fiind o singură entitate, Alianța Pro Caraș-Severin, cu 10 mandate, deci îi revin 2 locuri în ATOP, și următorul partid care întregește componența CJ e PMP, care are 4 mandate, sens în care îi revine un loc”, a spus Darian Ciobanu.
Cei din majoritatea roșie nu au ținut cont de argumentele juridice și au rămas pe poziție. Astfel că nominalizările s-au făcut în consecință: PSD i-a propus pentru ATOP pe Ioan Crina și Gabriela Stuparu, Pro România – pe Mihai Bona, PMP – pe Lucian Voina, iar ultimul liberal ajuns în tabăra social-democrată, vicepreședintele CJ Marius Isac, i-a nominalizat de la PNL pe Bașag și Miloș, nimeni alții decât „Iudele” liberale. Iar votul secret a confirmat încă o dată că acum legea în CJ o fac pesediștii, toți cei șase obținând numărul de voturi necesar pentru a fi validați de plen. În timp ce propunerile formulate de către celălalt vicepreședinte liberal al CJ, Ovidiu Rădoi, au primit doar 13 voturi favorabile.
Rămâne de văzut dacă prefectul județului, Ioan Dragomir, cel care conform Codului Administrativ are obligația de a verifica legalitatea actelor administrative ale CJ, va ataca în instanță hotărârea adoptată de majoritatea consilierilor județeni. Pentru că legea asta spune, că prefectul „poate ataca” actele autorităţilor locale „pe care le consideră ilegale, în faţa instanţei competente, în condiţiile legii contenciosului administrativ”. Poate ataca, deci, la fel de bine, poate să nu o facă, dacă așa îi cere partidul.
Și încă ceva. Darian Ciobanu invoca „perpetuarea unei greșeli, după o lege a talionului”, cu referire la nerespectarea legii în cazul ATOP începând din 2016 până în prezent. Dacă ar fi așa, întrebarea este de ce doar în cazul ATOP se repetă această „greșeală”, bazată pe principiul „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”? Iar răspunsul e simplu. Pentru că politicienii din Caraș-Severin pun mai presus de orice act normativ o altfel de lege. Legea cașcavalului. Pentru că ATOP asta înseamnă: bani. Mulți bani publici pe persoană fizică. Undeva spre 25.000 de lei pe an pentru fiecare membru ATOP. Iar suma ar fi fost chiar de două ori mai mare dacă Romeo Dunca, atunci când a devenit președinte, nu impunea în CJ înjumătățirea indemnizaților din ATOP. Propunere care le vremea aceea era acceptată cu noduri în gât de liberalii care tocmai își luaseră cinci din cele șase felii ale cașcavalului din ATOP.
