Caraș-Severinul, codaș la construcția de locuințe în ultimii 10 ani

 

Un studiu recent relevă faptul că în România există o mare discrepanță între județe după numărul de locuințe construite în ultimii 10 ani.

 

Caraș-Severinul se situează pe ultimul loc în acest clasament. Conform HotNews.ro, în ultimii 10 ani s-au construit în Caraș-Severin un număr de 3.234 locuințe. La polul opus, în Ilfov s-au dat în folosință nu mai puțin de 95.981 de locuințe noi, iar în București – 81.634.

 

Sigur că numărul de locuințe construite depinde și de populația din fiecare județ. Dacă ne uităm la locuințele nou construite în ultimii 10 ani la suta de mii de locuitori, clasamentul se schimbă, însă noi tot pe ultimul loc ne clasăm. Fruntașele acestui studiu sunt Ilfov, Cluj și Constanța, iar la coada clasamentului sunt Hunedoara, Teleorman și Caraș-Severin. Spre exemplu, anul trecut în județul nostru au fost construite doar 143 de noi locuințe, la polul opus fiind Bucureștiul cu 13.334 de locuințe.

Conform aceluiași studiu, doar una din cinci locuințe din România este construită după 1990, iar suprafața medie locuibilă a unui spațiu rezidențial nu depășește 41 mp, de peste două ori mai mică comparativ cu media din UE – 90,1 mp. Vârsta la care tinerii români părăsesc locuința părinților este în creștere, depășind 31 de ani. Practic, jumătate dintre români – circa 50% – trăiesc în locuințe supra-aglomerate, iar modernizarea lor rămâne principala modalitate de îmbunătățire a confortului, a afirmat economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, la o conferință de presă pe tema locuirii.

 

Factori ce au determinat în mod direct situația actuală

 

Impactul negativ al problemei locuințelor asupra fertilității nu poate fi ignorat, arată datele Academiei Romane (publicate în Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani). Într-o locuință supra-aglomerată e mai dificil să găsești spațiul și momentul potrivit pentru a concepe un copil.

 

Deficitele de locuire au consecințe directe asupra capacității copiilor de a desfășură activități educaționale la domiciliu din cauza aglomerării și inadecvării spațiului locuit sau pot genera problemele de sănătate ale membrilor gospodăriei ca urmare a încălzirii inadecvate, iluminării proaste, lipsei de acces la sursele de apă sau lipsa calității acestora, lipsa canalizării etc.

 

CITEȘTE ȘI: Locuințe sociale noi în Stavila și Marginea. Primăria Reșița construiește două imobile cu 44 de apartamente

 

Pentru persoanele care câștigă puțin, costurile alocate pentru alimentație, precum și pentru procurarea și întreținerea locuinței pot monopoliza cea mai mare parte a veniturilor sau chiar să le depășească, declanșând o traiectorie de „sărăcire pe termen lung”. Alocarea prioritară a cheltuielilor pentru nevoile de bază, între care cele legate de locuință, conduce la minimizarea altor tipuri de cheltuieli, cum ar fi educația și formarea profesională, prevenirea problemelor de sănătate sau accesul la bunuri și servicii culturale.

 

Valul împroprietăririi masive la prețuri de achiziție extrem de scăzute de după 1990 a avut și o serie de dezavantaje, unul dintre ele fiind lipsa unui stoc de locuințe care să poată fi utilizat cu destinație socială. La acești factori se adaugă resursele economice limitate ale noilor proprietari pentru a-și întreține locuința. Acest conglomerat de determinanți a dus, de multe ori, la degradarea, în mediul urban, a apartamentelor personale.

 

CITEȘTE ȘI: Primăria Reșița vrea să construiască locuințe pentru medici și profesori cu bani din PNRR. Proiectul are o valoare eligibilă de circa 1.000.000 de euro

 

Peste de o treime dintre gospodăriile din România cuprind mai mult de trei adulți (35,1%), acest procent fiind cel mai mare dintre toate țările UE, de aproape două ori mai mult decât valoarea UE-27 (18,5%). În 19,5% din gospodării, există trei adulți care trăiesc împreună cu copii în întreținere. Combinația dintre aceste gospodării numeroase, multi-generaționale și spatiile reduse de locuit conduce la supraaglomerare. Este de presupus că acest model de conviețuire în gospodarii mulți-generaționale, care este posibil să aibă, dincolo de numeroasele constrângeri obiective, și unele determinări culturale, conduce la amânarea unor decizii majore ale tinerilor, precum aceea de a-și constitui o familie proprie și cea de a face copii. Ca urmare a costurilor ridicate, mai mult de un sfert dintre gospodăriile din România înregistrează datorii la plata cheltuielilor cu utilitățile, față de 10% media țărilor UE.

 

Sursă foto: ccresita.ro

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite