Reșițenii respiră aer (în general) bun. Așa indică singura stație de monitorizare continuă din oraș, amplasată departe de orice sursă de poluare.
Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin susține că, în lipsa industriei și a aglomerării urbane, aerul din Reșița este… respirabil. Anul trecut, singura stație de monitorizare continuă a calității a aerului din oraș nu a înregistrat depășiri ale valorilor limită pentru poluanți cu efecte semnificative asupra sănătății oamenilor.
Calitatea aerului în Reșița este monitorizată continuu cu o staţie automată ce face parte din reţeaua naţională. Potrivit descrierii făcute de APM Caraș-Severin, „această stație este de tip industrial, fiind menită să evalueaze impactul poluării atmosferice din surse ale industriei grele asupra zonelor locuite”. Și ar fi de așteptat să fie amplasată în proximitatea unui (eventual) mare poluator, gen TMK, însă nu e așa. Stația de monitorizare se află pe Strada Petru Maior, nr. 73, chiar unde este sediul APM, departe de orice activitate industrială.
7 ceasuri (zile) rele
Poluanții monitorizați de stație sunt: monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, ozon, particule în suspensie și metale grele (plumb, cadmiu, arsen și nichel). „În anul 2019 (…), la niciun poluant nu s-a înregistrat un număr de zile sau ore cu concentrații care depășesc valorile limită, mai mare decât numărul de zile respectiv ore maxim admis conform Legii 104/2011 pentru depășiri ale valorilor limită”, se arată într-o Informare cu privire la derularea „Programului de monitorizare a calității aerului în județul Caraș-Severin”, semnată de directorul APM Caraș-Severin, Mihai Dănuț Cepeha.
În aceste condiții, indicele de calitate a aerului, descris drept „o modalitate simplistă pentru a descrie calitatea aerului, fiind adresată publicului larg și nu specialiștilor”, a fost, anul trecut, cu precădere bun. Mai exact, în 2019, calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia din Reșița a fost bună pe parcursul a 179 de zile, foarte bună, 132 de zile, iar 41 de zile indicele a fost mediu. Au fost și 6 zile cu o calitate excelentă a aerului, dar și 7 zile în care aerul respirat de reșițeni a fost rău. În informarea prezentată Colegiului Prefectural nu mai scrie și care au fost acele zile, și nici ceea ce era mai important: cauza.
Ploi acide, una din 10! Ba chiar din 9!
Pe lângă Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, în care mai sunt, pe lângă stația din Reșița, alte 5 stații, câte una la Buchin, Oțelu Roșu și pe Semenic, și două la Moldova Nouă, la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraș-Severin supravegherea calităţii aerului se realizează și prin Reţeaua clasică de monitorizare a calităţii aerului, care cuprinde Reţeaua de monitorizare a pulberilor sedimentabile și Reţeaua de monitorizare a precipitaţiilor atmosferice.
În Reșița, Reţeaua de monitorizare a pulberilor sedimentabile are 3 puncte de prelevare, amplasate la sediul APM, în Micro III și în zona Tipografiei, iar cea de monitorizare a precipitaţiilor atmosferice, un punct de recoltare a probelor, la sediul APM. Pe parcursul anului 2019, „la stația Reşiţa s-au înregistrat precipitații acide în proporție de 11,1% (1 probă) din probele medii săptămânale de ploi colectate”, se precizează în informarea APM Caraș-Severin. Ce înseamnă asta? Ce grad de aciditate au avut ploile? Care este cauza și ce efect au precipitațiile acestea acide? Autorii informării, bănuim că specialiști în probleme de mediu, s-au gândit probabil că știm să dăm o căutare pe Google, așa că n-au oferit nicio interpretare celor 11 procente de ploi acide.
Concluzii „de bine” pentru cărășeni
„Comparativ cu alte zone din România, judeţul Caraş-Severin se situează în general mai bine în privinţa calităţii aerului, în principal datorită gradului de industrializare slab şi deoarece nu are comunităţi urbane de mari proporţii”, concluzionează directorul Mihai Dănuț Cepeha.
În ședința de astăzi a Colegiului Prefectural, șeful APM Caraș-Severin a anunțat că, în sfârșit, Consiliul Județean a reușit, la aproape 5 ani de la demararea procedurilor, să finalizeze și să depună la APM documentația referitoare la Planul de menţinere a calităţii aerului. „Am primit la începutul săptămânii Planul de menținere a calității aerului. A fost depus de către Consiliul Județean Caraș-Severin și este în curs de analiză la noi. Deci documentația a fost depusă la începutul săptămânii”, a afirmat Dănuț Mihai Cepeha. Acesta tocmai ce anunțase în informarea scrisă că, „deși a fost început din decembrie 2015, până în prezent nu s-a reușit realizarea planului de menținere a calității aerului pentru județul Caraș-Severin, deoarece nu a fost avizat în conformitate cu legislația în vigoare. S-a reluat procedura în cursul anului 2020”.
Potrivit legislației în vigoare, ținând cont de evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător, Consiliul Judeţean trebuie să întocmească un „Plan de menţinere a calităţii aerului” care să conţină măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile.
