Suntem prezenți și pe

Administrație

Cât de poluată este Reșița? Măsurători… aerisite

Publicat cu

pe

Reșițenii respiră aer (în general) bun. Așa indică singura stație de monitorizare continuă din oraș, amplasată departe de orice sursă de poluare.

Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin susține că, în lipsa industriei și a aglomerării urbane, aerul din Reșița este… respirabil. Anul trecut, singura stație de monitorizare continuă a calității a aerului din oraș nu a înregistrat depășiri ale valorilor limită pentru poluanți cu efecte semnificative asupra sănătății oamenilor.

Calitatea aerului în Reșița este monitorizată continuu cu o staţie automată ce face parte din reţeaua naţională. Potrivit descrierii făcute de APM Caraș-Severin, „această stație este de tip industrial, fiind menită să evalueaze impactul poluării atmosferice din surse ale industriei grele asupra zonelor locuite”. Și ar fi de așteptat să fie amplasată în proximitatea unui (eventual) mare poluator, gen TMK, însă nu e așa. Stația de monitorizare se află pe Strada Petru Maior, nr. 73, chiar unde este sediul APM, departe de orice activitate industrială.

7 ceasuri (zile) rele

Poluanții monitorizați de stație sunt: monoxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, ozon, particule în suspensie și metale grele (plumb, cadmiu, arsen și nichel). „În anul 2019 (…), la niciun poluant nu s-a înregistrat un număr de zile sau ore cu concentrații care depășesc valorile limită, mai mare decât numărul de zile respectiv ore maxim admis conform Legii 104/2011 pentru depășiri ale valorilor limită”, se arată într-o Informare cu privire la derularea „Programului de monitorizare a calității aerului în județul Caraș-Severin”, semnată de directorul APM Caraș-Severin, Mihai Dănuț Cepeha.

În aceste condiții, indicele de calitate a aerului, descris drept „o modalitate simplistă pentru a descrie calitatea aerului, fiind adresată publicului larg și nu specialiștilor”, a fost, anul trecut, cu precădere bun. Mai exact, în 2019, calitatea aerului reflectată prin indici de calitate la staţia din Reșița a fost bună pe parcursul a 179 de zile, foarte bună, 132 de zile, iar 41 de zile indicele a fost mediu. Au fost și 6 zile cu o calitate excelentă a aerului, dar și 7 zile în care aerul respirat de reșițeni a fost rău. În informarea prezentată Colegiului Prefectural nu mai scrie și care au fost acele zile, și nici ceea ce era mai important: cauza.

Ploi acide, una din 10! Ba chiar din 9!

Pe lângă Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, în care mai sunt, pe lângă stația din Reșița, alte 5 stații, câte una la Buchin, Oțelu Roșu și pe Semenic, și două la Moldova Nouă, la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraș-Severin supravegherea calităţii aerului se realizează și prin Reţeaua clasică de monitorizare a calităţii aerului, care cuprinde Reţeaua de monitorizare a pulberilor sedimentabile și Reţeaua de monitorizare a precipitaţiilor atmosferice.

În Reșița, Reţeaua de monitorizare a pulberilor sedimentabile are 3 puncte de prelevare, amplasate la sediul APM, în Micro III și în zona Tipografiei, iar cea de monitorizare a precipitaţiilor atmosferice, un punct de recoltare a probelor, la sediul APM. Pe parcursul anului 2019, „la stația Reşiţa s-au înregistrat precipitații acide în proporție de 11,1% (1 probă) din probele medii săptămânale de ploi colectate”, se precizează în informarea APM Caraș-Severin. Ce înseamnă asta? Ce grad de aciditate au avut ploile? Care este cauza și ce efect au precipitațiile acestea acide? Autorii informării, bănuim că specialiști în probleme de mediu, s-au gândit probabil că știm să dăm o căutare pe Google, așa că n-au oferit nicio interpretare celor 11 procente de ploi acide.

Concluzii „de bine” pentru cărășeni

„Comparativ cu alte zone din România, judeţul Caraş-Severin se situează în general mai bine în privinţa calităţii aerului, în principal datorită gradului de industrializare slab şi deoarece nu are comunităţi urbane de mari proporţii”, concluzionează directorul Mihai Dănuț Cepeha.

În ședința de astăzi a Colegiului Prefectural, șeful APM Caraș-Severin a anunțat că, în sfârșit, Consiliul Județean a reușit, la aproape 5 ani de la demararea procedurilor, să finalizeze și să depună la APM documentația referitoare la Planul de menţinere a calităţii aerului. „Am primit la începutul săptămânii Planul de menținere a calității aerului. A fost depus de către Consiliul Județean Caraș-Severin și este în curs de analiză la noi. Deci documentația a fost depusă la începutul săptămânii”, a afirmat Dănuț Mihai Cepeha. Acesta tocmai ce anunțase în informarea scrisă că, „deși a fost început din decembrie 2015, până în prezent nu s-a reușit realizarea planului de menținere a calității aerului pentru județul Caraș-Severin, deoarece nu a fost avizat în conformitate cu legislația în vigoare. S-a reluat procedura în cursul anului 2020”.

Potrivit legislației în vigoare, ținând cont de evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător, Consiliul Judeţean trebuie să întocmească un „Plan de menţinere a calităţii aerului” care să conţină măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile.

Continuați lectură
Reclamă
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

În Reșița, „din poartă-n poartă”. Se extinde colectarea selectivă a deșeurilor

Publicat cu

pe

Colectarea selectivă poate fi una dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor municipale, în vederea transformării lor în produse utile, precum și reducerea costurilor generate de acest tip de serviciu public. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă şi, mai apoi, de valorificare.

Pentru reducerea cantității deșeurilor supuse depozitării, dar și pentru creșterea gradului de recuperare a acestora, Primăria Municipiului Reșița, împreună cu operatorul de salubritate SC Brantner Servicii Ecologice SRL, a demarat acțiunea de implementare a sistemului de colectare „din poartă în poartă” atât a deșeurilor menajere, cât și a celor reciclabile.

Acțiunea a fost demarată în zona cunoscută drept Orașul Vechi. Astfel, din 25 mai, a început distribuirea sacilor colorați: albaștri – pentru colectare carton-hârtie, galbeni – pentru colectare plastic – metal, verde – pentru colectarea sticlei. Astfel de activități se vor desfășura pe tot parcursul anului, până la implementarea acestui sistem la nivelul întregului municipiu, în zona de case unde este permis accesul auto în vederea colectării.

Astfel, până la finalul lunii mai, SC Brantner Servicii Ecologice SRL urma să finalizeze acțiunea de distribuire a sacilor colorați pentru colectarea deșeurilor din gospodărie în zonele Marginea, Minda și Lend, iar începând cu 1 iunie vor fi desființate platformele gospodărești pentru colectarea deșeurilor menajere de pe următoarele străzi: Văliugului, Minda, Scorușului, Primăverii, Cireșului și Rozelor.

Odată cu închiderea platformelor menționate, colectarea deșeurilor municipale din gospodăriile situate în zonele precizate anterior se va face din fața casei, după următorul program:

Colectarea deșeurilor menajere – o dată pe săptămână în ziua stabilită și adusă la cunoștință locuitorilor de pe fiecare stradă în parte, după cum urmează:

Luni – str. Călugăreni, str. Războieni, str Târnovei și Colonia Bolnovăț;

Vineri – str. Văliugului, str. Paralela Văliugului, str. Vasile Pârvan, str. Ghiocelului, str. Minda, str. Bașovăț, str. Marginei, str. Sodol, str. Scorușului, str. Colonia Lend, str. Cireșului, str. Primăverii, str. Vișinului, str. Schinteii, str. Zorilor, str. Rozelor, str. Barajului.

Colectarea deșeurilor reciclabile se face după următorul grafic:

Marți, o dată la patru săptămâni, respectiv în a treia săptămână din lună – colectarea deșeurilor de STICLĂ (sacul verde);

Joi, o dată la două săptămâni, respectiv în prima și a treia săptămână din lună – colectarea deșeurilor de PLASTIC-METAL (sacul galben);

Joi, o dată la două săptămâni, respectiv în a doua și a patra săptămână din lună – colectarea deșeurilor de CARTON-HÂRTIE (sacul albastru).

În momentul colectării se va aplica sistemul de 1/1, adică la un sac colectat se va distribui alt sac pentru colectare.

„Facem apel la cetățenii municipiului Reșița să respecte prevederile Regulamentului de colectare a deșeurilor în municipiul Reșița, aprobat prin H.C.L. nr. 60 din 18.02.2020, privind aprobarea măsurilor necesare pentru buna gospodărire a Municipiului Reșița, precum și programul comunicat pentru colectarea deșeurilor prin sistemul «din poartă în poartă » de la gospodările din zona de case a municipiului Reșița. Deșeurile menajere și cele reciclabile vor fi depozitate corespunzător, doar în locurile special amenajate în acest sens, evitându-se împrăștierea acestora. În caz contrar, vor fi aplicate sancțiuni contravenționale conform legislației în vigoare”, se arată în comunicatul remis presei de Primăria Reșița.

Sursă foto: obiectiv-sm.ro

Continuați lectură

Administrație

Măureniul, drum ca-n palmă spre atingerea obiectivelor primarului Brian Filimon

Publicat cu

pe

Comuna Măureni, una dintre cele mai performante administrații locale din mediul rural, condusă de primarul liberal Brian Filimon, își continuă proiectele de investiții.

Deși se află la primul mandat de primar, Brian Filimon este unul dintre primarii tineri care nu-și dezamăgește electoratul din comună. După ce a reabilitat instrastructura școlară din Măureni, biserica, clădirea primăriei, dispensarul comunal și a amenajat chiar o piață pentru locuitorii din comuna cărășeană, lucrările de investiții continuă. Edilul și-a anunțat consătenii, pe pagina personală de Facebook, că alte lucrări vor prinde contur. Canalizarea, infrastructura rutieră, dispensarul și baza sportivă sunt doar câteva dintre proiectele edilitare aflate în derulare.

CITEȘTE ȘI: Primarul Brian Filimon sfidează criza! În Măureni se asfaltează și drumurile secundare!

Lucrările de dezvoltare a comunei Măureni și a satului Șoșdea continuă…! Lucrăm pe mai multe fronturi și în paralel la canalizare, asfalt, dispensar și baza sportivă..!!! În curând va începe modernizarea din curtea Grădiniței noi de la Șoșdea cu părculeț de joacă și parcul de la Măureni (ultra modern), plus corpul B la școala din Măureni! Împreună dezvoltăm cel mai frumos și sănătos! Doamne, mulțumim!”, este mesajul edilului liberal din comuna Măureni.

Continuați lectură

Administrație

Pofta vine făcând! Primarul Ioan Popa pregătește pentru Reșița proiecte în valoare de (cel puțin) 200 de milioane de euro!

Publicat cu

pe

După ce a reușit, până acum, să atragă peste 160 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură – reabilitarea Centrului Civic, reintroducerea tramvaiului sau anveloparea blocurilor și a școlilor din oraș –, primarul Ioan Popa mărește miza: vrea cel puțin 200 de milioane de euro numai de la Uniunea Europeană!

La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare din fonduri europene în ciclul financiar 2021-2027. „Am avut, deja, două videoconferințe cu Sorin Maxim de la ADR Vest, în care am venit cu câteva propuneri de proiecte pe mobilitate, reconversie spații degradate. Este vorba despre proiecte mari și începem să conturăm 2021-2027, pentru că ținta noastră este să atragem 200 de milioane de euro”, a declarat Ioan Popa.

Pe lângă aceste 200 de milioane de euro, Primăria Reșița ar mai putea atrage alte 300 de milioane de euro dacă Ministerul Dezvoltării va accepta la finanțare și proiecte depuse de către asocieri interurbane. „Ținta de 200 de milioane de euro poate fi foarte ușor mișcată în sens pozitiv dacă reușim să facem, într-o asociere între Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare: calea ferată Reșița-Timișoara, Reșița-Berzovia, Oravița-Anina pe care să circule acel tram-train despre care am mai vorbit. Acest proiect, calculat ca prefezabilitate, înseamnă 300 de milioane de euro, pe lângă ținta de 200 de milioane. Facem frecvent demersuri către Ministerul Dezvoltării să accepte la finanțare acest tip de asociere. Și Tmișoara, Arad, Oradea, Cluj, prin Alianța Vestului, tot asta încearcă să facă”, a explicat edilul.

În prezent, Primăria Reșița derulează proiecte în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro. Numai cele 3 proiecte de mobilitate urbană care presupun, printre altele, achiziția de tramvaie și autobuze electrice, refacerea căii de rulare sau reabilitarea infrastructurii rutiere însumează peste 60 de milioane de euro. De asemenea, precizează primarul Ioan Popa, „mai sunt de semnat încă 7-8 proiecte. Majoritatea sunt pe SUERD, care este o axă de finanțare pentru riveranii Dunării. Am depus pe această axă câteva proiecte pentru reabilitarea de grădinițe și școli gimnaziale, care trebuie să intre la finanțare. Și mai avem proiecte pentru eficientizare energetică la clădiri rezidențiale. Valoarea totală a proiectelor pe care le derulăm pe fonduri europene și guvernamentale este de aproximativ 165 de milioane de euro”.

 

Sursă foto: captură Banat TV

Continuați lectură

Cele mai citite