Suntem prezenți și pe

Investigații

Chinurile facerii drumului expres Craiova-Piteşti, cu fonduri europene

Publicat cu

pe

La peste 10 ani de la primele intenţii de a construi un drum de mare viteză care să lege Craiova de Capitală prin Piteşti, doar jumătate din drumul expres Craiova-Piteşti este licitat, iar pe cele două tronsoane pe care s-a stabilit constructorul s-a modificat traseul de două ori. Prima dată s-a modificat în zona Slatina,  pentru că acolo exista o fabrică de fibră optică, construită după realizarea studiului de fezabilitate ce datează din 2007. Recent, s-a constatat că la Gherceşti trebuie deviat din nou traseul drumului expres, din cauză că acesta ar fi trecut fix peste un câmp de sonde de gaze naturale. CNAIR a aprobat devierea traseului în altă zonă, numai că este nevoie de obţinerea unui nou acord de mediu şi de o nouă hotărâre de Guvern privind exproprierile.

  • Autorităţile promit de ani buni că se va construi drumul expres Craiova-Piteşti. La ora actuală doar jumătate din drum se află în faza de proiectare, iar pentru jumătate din drum nici nu s-au organizat noi licitaţii;
  • Ministerul Transporturilor şi CNAIR au precizat că finanţarea drumului expres se va face prin POIM 2014-2020, dar cererea de finanţare încă nu a fost aprobată;
  • Pentru proiectarea drumului, autorităţile folosesc un studiu de fezabilitate din 2007, care nu mai corespunde realităţii din teren întrutotul;
  • Între timp, pe traseul iniţial drumului expres a apărut o fabrică la Slatina, astfel că traseul drumului a trebuit deviat;
  • Recent s-a descoperit că în zona Gherceşti (Dolj) traseul drumului expres era prevăzut pe terenul pe care între timp a apărut un câmp de sonde. Şi în acea zonă, traseul drumului trebuie deviat şi obţinut un nou acord de mediu;
  • Pentru tronsoanele 1 şi 2 s-au semnat contractele de proiectare şi execuţie; Pentru tronsoanele 3 şi 4 s-au anulat licitaţiile, iar procedura încă nu a fost reluată;
  • Au fost date hotărârile de guvern pentru exproprierile care ar urma să aibă loc pe tronsoanele 1 şi 2;
  • Din cauza devierii traseului drumului în zona câmpului de sonde de la Gherceşti, acum este nevoie şi de o nouă hotărâre de guvern privind exproprierile, pentru că vor fi exproprieate alte terenuri;
  • CNAIR susţine că, odată cu drumul expres, nu se vor mai construi centurile ocolitoare pentru Balş şi Slatina, care fuseseră gândite iniţial;
  • Perioada de proiectare a drumului durează un an, iar execuţia va fi de doi ani;

De mai bine de 10 ani, mai mulţi prim-miniştri ai Guvernului, precum şi majoritatea miniştrilor care s-au perindat la “cârma” Ministerului Transporturilor au promis că în una din zonele intens circulate ale ţării, adică pe ruta Craiova-Piteşti se va construi fie un drum expres, fie o autostradă, revenind în cele din urmă la ideea realizării unui drum expres, care se află de ceva vreme în “chinurile facerii”. Deja traseul drumului a fost deviat de două ori, din cauză că ceea ce era prevăzut în studiul de fezabilitate vechi din 2007 nu mai corespunde cu ceea ce este pe teren, iar perioada de proiectare încă nu s-a încheiat.

Drumul expres, care are o lungime de 121 de kilometri, a fost împărţit în patru tronsoane, numerotate de la Craiova, către Piteşti. Toate tronsoanele au fost scoase la licitaţie. Licitaţiile pentru tronsoanele 3 (31,6 km) şi 4 (32 km) au fost contestate în instanţă, iar prin sentinţe definitive, instanţele au decis anularea licitaţiilor pe cele două porţiuni. Trebuie reluate licitaţiile pentru cei aproape 64 de kilometri de drum, adică mai mult de jumătate din lungimea totală a drumului expres.

Pe data de 3 decembrie 2018 au fost semnate la Craiova primele contracte de execuţie pentru drumul expres Craiova-Piteşti, în valoare de 385 de milioane de euro, fără TVA. Lucrările, de pe traseul Craiova – Slatina, vor fi executate de firmele Tirenna Scavi Spa  – desemnată pentru Tronsonul 1 (cu o lungime de 17,7 km),  cu o valoare a ofertei de 358.179.480,69 lei, fără TVA, echivalentul a 76 de milioane de euro, iar pe Tronsonul 2 (cu o lungime de 39,8 km) a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei o asociere sută la sută românească: SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL, cu o valoare totală de 309 milioane de euro, fără TVA. Conform celor de la CNAIR, contractele de execuţie includeau şi realizarea unor centuri ocolitoare la Balş şi Slatina. Perioada de proiectare este de 12 luni, iar cea de execuţie este de 24 de luni.

De unde vine finanţarea?

Prima neclaritate este legată de finanţarea lucrărilor pentru drumul expres. Iniţial, autorităţile au vorbit despre realizarea drumului cu bani de la buget, apoi a apărut ideea parteneriatului public-privat, iar în cele din urmă, s-a vehiculat ideea realizării drumului cu fonduri europene. Fostul ministru al Transporturilor, Lucian Şova, a anunţat la Craiova, în octombrie 2018, că drumul expres se va construi cu bani europeni, obţinuţi pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, însă nu a dat detalii despre proiectul respectiv. Ulterior, GdS a constatat, pe baza unui răspuns primit de la CNAIR, că autorităţile nici nu depuseseră cererea de finanţare, la acea dată. Aceasta a fost depusă abia în decembrie 2018. Până la data redactării acestui articol, cererea nu fusese aprobată.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, susţine ca fiind “mai mult ca sigură” finanţarea pentru drumul expres Craiova-Piteşti din fonduri europene, respectiv pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Cererea de finanţare a fost depusă pe finalul anului 2018 la Bruxelles, însă până la această dată nu a fost acceptată. Altă sursă de finanţare a drumului expres nu există. Totuşi, autorităţile se bazează pe banii europeni. “Drumul expres Craiova-Piteşti se va construi cu fonduri de la Comisia Europeană. Cererea de finanţare a fost încărcată şi transmisă Comisiei Europene. Până când se aprobă cererea, funcţionăm pe baza unor credite de angajament, iar decontările pentru proiectare se fac din banii existenţi în Titlul 58, alimentat cu fonduri pentru proiectele cu fonduri europene. Avem un acord de principiu discutat cu Comisia Europeană. Mai mult ca sigur vor veni aceşti bani europeni. Acest drum expres este prevăzut în Master Planul de Transport, deci se va face cu bani europeni. (…) Cererea de finanţare se află în analiză la experţii JASPERS (JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri: Comisia Europeană, BEI și BERD, parteneriat prin care se oferă consultanţă independentă ţărilor beneficiare, pentru a le ajuta să aibă proiecte de calitate – n.r.)”, a declarat pentru GdS, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu. El a menţionat că din totalul finanţării necesare pentru drumul expres Craiova-Piteşti, în valoare totală de aproximativ 1,5 miliarde de euro, se aşteaptă ca 85% să fie fonduri europene şi 15% ar fi bani din bugetul de stat, necesari pentru cofinanţarea proiectului. “În bugetul pe 2019 au fost alocaţi bani pentru proiectarea aferentă acestui an”, a mai precizat Alin Şerbănescu.

Ce este Titlul 58? Potrivit detaliilor prezentate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în instrucţiunile legate de Titlul 58, se arată: “Pentru reflectarea fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020 s-a introdus în clasificația bugetară titlul 58 – Titlul X – “Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020″, detaliat pe poziții distincte”.

Drum expres, în regim de autostradă. Dispar centurile ocolitoare de la Balş şi Slatina

În Master Planul de Transport era prevăzută autostradă între Craiova şi Piteşti, care trebuia realizată până în 2024. Când au trecut de la autostradă la drum expres, autorităţile au considerat că acesta se va face “în regim de autostradă”, pentru a fi pe aceeaşi “lungime de undă” cu Master Planul de Transport.  Există unele diferenţieri faţă de o autostradă. În primul rând, drumul expres este cu 20%mai îngust decât autostrada. Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că dacă pe o autostradă banda de circulaţie are o lăţime de 3,75 metri, la drumul expres va fi de 3,50 metri. Dacă banda de staţionare la autostradă este lată de 2,75 metri, la drumul expres va fi doar de 1,5 metri. CNAIR susţine că nu se justifică o bandă de staţionare mai lată pentru un drum cu lungimea de 121 de km, pe care viteza de rulare va fi de 120 de km/oră.

Ultimul recensămând de trafic pe actualul traseu Craiova-Piteşti, care trece prin Balş şi Slatina datează din 2015 şi arată estimări de trafic zilnic cuprins, în medie, între 15.000 şi 20.000 de maşini pe acel traseu. Problema este că în Balş, din cauza lipsei unei centuri ocolitoare, traficul se îngreunează pe parcursul zilei, în special dimineaţa, fiind o adevărată aventură traversarea micului oraş. Un orăşel precum Balş, care în mod normal ar fi traversat în 5-10 minute, ţintuieşte participanţii la trafic între 40-45 de minute pe teritoriul Balşului, circulându-se bară la bară. Actualul drum Craiova-Piteşti trece şi prin mijlocul Slatinei.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că, deşi erau prevăzute iniţial în proiectul drumului expres, centurile ocolitoare ale oraşelor Balş şi Slatina, aceste centuri nu se vor mai construi: “Nu se mai justifică centurile ocolitoare de la Balş şi Slatina, odată cu apariţia drumului expres, care ocoleşte aceste localităţi. Vor fi derivaţii de pe drumul expres către Balş şi Slatina, ca un fel de bretele de legătură, dar nu se vor mai face centuri din moment ce va exista drumul expres”.

Probleme şi pe tronsoanele licitate, din cauza studiului de fezabilitate vechi

Pentru că că se foloseşte un studiu de fezabilitate din 2007, acesta nu mai este de actualitate, localităţile dezvoltându-se între timp. În plus, nu are un studiu geotehnic conform cu normativele europene şi româneşti din această perioadă, aspect recunoscut şi de reprezentanţii CNAIR, în urmă cu patru ani. GdS scria în 2015 că licitaţia organizată atunci pentru concesionarea lucrărilor de construire și întreținere a ceea ce ar fi urmat a fi autostrada Craiova-Pitești (aşa era planificat la acea vreme) s-a bazat pe indicatori tehnico-economici din 2007 stabiliți de firma Search Corporation care a primit aproape 16 milioane de euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate (SF) pentru construirea unui drum expres între cele două orașe. Informația a fost cuprinsă într-un răspuns trimis de fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri (CNADNR), la solicitarea GdS, instituţie care ulterior a devenit CNAIR. La acea vreme, CNADNR a evitat însă un răspuns clar legat de valabilitatea datelor din SF, spunând că firmele candidate precalificate au libertatea de a realiza studii geotehnice, hidrologice, topografice şi altele, pe cheltuiala lor, în vederea elaborării ofertei finale.

De această dată, în 2019, purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că SF-ul respectiv “a fost făcut destul de superficial”. El nu exclude ca, pe perioada de proiectare de un an pe care o are constructorul la dispoziţie, să mai apară probleme faţă de studiul de fezabilitate vechi din 2007, însă eventualele probleme trebuie remediate din mers. Execuţia lucrărilor trebuie să înceapă în 2020.

Traseul iniţial al drumului expres Craiova-Piteşti, realizat de CNAIR

Traseu deviat la Slatina. O fabrică exista pe lucul pe unde urma să treacă drumul expres

Prima problemă apărută după licitarea şi atribuirea tronsoanelor 1 şi 2 a fost constatată pe Tronsonul 2, în apropiere de Slatina. A apărut o fabrică de fibră optică a celor de la Prysmian pe traseul pe care ar fi trebuit să fie drumul expres, conform SF-ului din 2007. În cele din urmă, traseul drumului expres a fost deviat, cu aprobarea CNAIR. “La Prysmian am rezolvat situaţia. Cu acceptul CNAIR s-a aprobat devierea traseului, astfel că acolo nu mai sunt probleme. S-a translatat prin Sud traseul. Constructorul are coridor aprobat în acea zonă. (…) De altfel, primul tronson pe care vor începe lucrările va fi cel între Balş şi Slatina, dacă constructorul ne va anunţa că poate să înceapă, imediat se poate da ordinul de începere a lucrărilor”, a menţionat purtătorul de cuvânt al CNAIR.

La Gherceşti, drumul expres ar fi trecut peste câmpul de sonde de gaze

În timp ce ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, anunţa recent că peste câteva săptămâni vor începe lucrările la mult-aşteptatul drum expres Craiova-Piteşti, la Tronsonul 1 apărea o problemă care nu are cum să fie evitată şi nici construcţia nu poate începe. Constructorul a descoperit că traseul drumului erai stabilit, în zona comunei Gherceşti, în apropiere de Craiova peste un câmp de sonde de gaze. Sondele au apărut după 2007, anul în care s-a predat studiul de fezabilitate ce stă la baza construirii drumului expres. Traseul drumului expres trebuie modificat şi în zona respectivă, ceea ce implică un nou acord de mediu şi adoptarea unei noi hotărâri de guvern privind exproprierile. Situaţia a fost recunoscută de CNAIR. “Într-adevăr, a apărut o altă problemă, la Gherceşti. S-a găsit soluţia. Se translatează traseul  la Gherceşti spre Nord-Vest. Urmează să se modifice acordul de mediu şi se vor face exproprieri suplimentare. Devierea traseului spre Nord-Vest este de 800-900 de metri, iar traseul final se scurtează cu circa 300 de metri, ceea ce este în avantajul constructorului. Este exclus să existe întârzieri cu efectuarea acestor modificări, pentru că oricum, perioada de proiectare este stabilită la un an de la semnarea contractului”, a spus Alin Şerbănescu.

Drumul expres era să treacă peste câmpul de sonde de gaze de la Gherceşti. Traseul va fi deviat la Nord-Vest | foto arhiva GdS

Hotărârea de expropriere pentru Tronsonul 1 trebuie modificată

Practic, modificându-se traseul drumului expres pe Tronsonul 1, în dreptul localităţii Gherceşti, este nevoie de o nouă hotărâre de guvern care să cuprindă noile terenuri ce trebuie expropriate. Or pentru acest lucru este nevoie să se identifice proprietarii şi să se modifice HG existentă privind exproprierile. Guvernul a adoptat în primul trimestru din 2019 Hotărârea de Guvern (HG) nr. 204/2019 privind exproprierile pentru Tronsonul 1, fiind necesară suma de 3,882 milioane de lei, pentru un număr de 256 de imobile de pe raza localităților Craiova, Ghercești, Pielești și Robănești, din județul Dolj, în suprafață totală de 619.074 mp de teren, astfel cum este prevăzut în Anexa nr. 2 din actul normativ. După modificările apărute la Gherceşti, unele persoane care existau pe listele de exproprieri nu se vor mai regăsi în anexa din noua hotărâre de guvern ce trebuie adoptată, iar alte persoane pe terenul cărora va trece drumul expres vor fi expropriate.

Tot în prima parte a anului 2019 a fost adoptată şi HG nr. 217/2019, pentru Tronsonul 2 al drumului expres. Pentru exproprierile respective este necesară suma de 667.500 lei, pentru a fi expropriate un număr de 555 de imobile, în suprafață totală de 832.929 mp teren, aflate pe raza localităților Bîrza, Piatra Olt, Slătioara și Valea Mare, din județul Olt. În HG respectivă se prevede sumele necesare exproprierilor vor fi alocate de la bugetul de stat, subcapitolul 03 “Transport rutier”, Titlul 58, la articolul 58.1 “Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR”. Sumele necesare exproprierilor se virează în cel mult 30 de zile de la solicitarea lor de către CNAIR, se mai arată în HG.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Continuați lectură
Reclamă
1 comentariu

1 comentariu

  1. Sarah

    1 ianuarie 2020 at 21:36

    Hey – I was checking out your site and I’m impressed with how clean and professional it looks.

    Adding video to your website has become an absolute MUST. Even something basic that clearly defines exactly what it is you’re offering & why work with your company vs competitors…

    My team, based out of Jerusalem and California, creates quality animated explainer videos. Our award-winning videos are proven to increase customer engagement and decrease user bounce rate.

    Email me back for some explainer video samples, pricing, or just to say hi!


    Sarah Gold
    Manager
    http://www.MyBizExplained.com
    Sarah@MyBizExplained.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investigații

„De ce nu ne tratați bolnavii?” – Drama pacienților non-COVID în vremea pandemiei

Publicat cu

pe

„Toți pacienții vor fi considerați potențial infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2”. Aceasta a fost ipoteza care a pus pe butuci starea de sănătate a mii de români care n-au experimentat încă simptomele noii infecții, dar care sufereau de ani întregi de diferite forme ale cancerului, de probleme vasculare sau respiratorii și care aveau nevoie, chiar și în vremea coronavirusului, de sprijin medical. Sprijin pe care nu l-au primit. Sau l-au primit tardiv.

Și astfel, mulți e posibil să fi murit cu zile în timpul pandemiei, fără a fi trăit vreuna dintre simptomele temutei infecții. Puțini dintre ei, ajunși în spital pe fondul unor probleme urgente, s-au infectat chiar acolo și astfel viața le-a fost curmată rapid, cu diagnosticul deja cunoscut.

Regulile spitalizării în pandemie

Potrivit unui proiect de recomandări referitoare la reluarea activității de către spitalele non-Covid după expirarea stării de urgență, redactat de Institutul Național de Sănătate Publică, „toți pacienții vor fi considerați potențial infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2 și vor fi internați câte cel mult 2 în salon, cu respectarea unei distanțe de cel puțin doi metri între ei”.

În starea de urgență s-a pornit de la aceeași premisă, după ce în mai multe spitale din țară s-au creat focare de infecție, în urma internării unor pacienți care prezentau simptome din afara spectrului infectării cu noul coronavirus, dar care s-au dovedit a fi, în cele din urmă, purtătorii lui.

Ca atare, spitalele au început să evite, pe cât posibil, internarea oricăror pacienți, indiferent de simptomele pe care ei le prezentau. Totuși, pentru a se putea interveni în cazul unor situații urgente, au apărut „circuitele interne”, care au rolul de a evita contactul pacienților cu patologii respiratorii acute cu pacienții care suferă de alte afecțiuni.

Mai mult, timpul de intervenție a crescut, pentru că, întru siguranța pacienților și cadrelor medicale, s-a luat măsura dezinfectării spațiilor după intersectarea cu fiecare pacient. Triajul se realiza în zone special amenajate din apropierea unităților spitalicești, iar pacienții erau astfel direcționați către secțiile specializate în afecțiunea pe care ei o prezentau.

Toate aceste măsuri au fost, însă, teoretice. În practică, lucrurile au mers mult mai prost decât era cazul.  Practic, bolnavi cu afecțiuni grave erau trimiși acasă, medicii refuzând să-i trateze, de teama infectării. Și, în lipsa tratamentului urgent și eficient, mulți dintre oameni au decedat în timpul pandemiei, fără să fi experimentat nicio secundă simptomele COVID-19.

De-a alba-neagra cu viața

Cert e un lucru: fie că a avut sau nu Covid, din asta nu faci absolut niciodată un motiv de a lăsa omul 2 ore pe masă la UPU, ca să moară desangvinizat. Cum poți să mai profesezi după asta, să știi că ai fi putut să salvezi un om și o familie și nu ai făcut-o…?”, întreabă retoric Anita Radics, fiică…

Era chiar înainte de Paști, atunci când România se isteriza dacă să luăm lumină sau nu, se semnau protocoale, se dădeau declarații și se anulau declarativ „așa-zise protocoale”. În Caraș-Severin, toate acestea aproape că n-au existat, pentru că, la acea vreme, se dezbătea puternic despre moartea asistentei medicale de la Măureni, Corina Radics.

Apropiindu-se Paștile, ca orice gospodină de la țară, Corina Radics se pregătea de sărbători și făcea curățenie în toată casa. Așa a ajuns să se urce pe o scară să dea jos o perdea de la un geam. Din nefericire, femeia a căzut de pe scară și și-a fracturat piciorul. O fractură extrem de gravă, deschisă!

Din păcate, femeia era singură acasă, așa că a trebuit să se descurce singură. Cadru medical, însă, a știut repede că trebuie să-și improvizeze un garou, pentru a opri sângerarea, după care s-a târât singură până în curtea casei, astfel încât strigătele sale de ajutor să fie auzite. Dar asta a consumat timp, timp prețios și, deopotrivă, a dus la pierdere de sânge…

Odată venit ajutorul, familia a chemat de urgență Ambulanța, care a preluat-o pe femeie și a dus-o la Spitalul Județean de Urgență din Reșița. De unde a ieșit în sicriu!

Realități paralele

Pare o poveste dintr-un film prost, o intervenție extrem de greșită din partea tuturor celor implicați, generată, spune familia, de teama de coronavirus.

Prima greșeală pare a aparține echipajului de pe Ambulanță care a intervenit. Din fericire, deși în perioada în care a fost declarată starea de urgență se comunica extrem de prost, noi am reușit, totuși, să obținem declarații. Cât de lămuritoare sunt ele, vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciați.

Echipajul de pe ambulanță a venit total nepregătit. Potrivit Institutului de Sănătate Publică și recomandărilor ministrului de atunci al Sănătății, dar și ale CNSSU, personalul de pe ambulanță trebuie să trateze orice caz ca un caz suspect de COVID-19. Adică trebuie să meargă la intervenție echipat.

În cazul de la Măureni a fost cu totul altfel. Personalul Ambulanței a ajuns la asistenta care pierdea sânge și, când a auzit că femeia a avut contact cu o persoană suspectată de infecție cu coronavirus, dar neconfirmată, s-a întors la autospecială să se echipeze cu costumele de protecție, ceea ce înseamnă și timp, și sânge pierdut.

De la Măureni, Corina Radics a ajuns la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, la cortul de triaj epidemiologic. Familia susține că pacienta ar fi fost ținută două ore în acel cort. Medicul de gardă al Unității de Primiri Urgențe spune că nu, că aceasta a stat doar câteva zeci de minute și că a fost dusă la izolator.

Aici apare una din vechile probleme ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița: lipsa gărzilor. Deși femeia pierduse mult sânge și trebuia operată de urgență, Secția de Ortopedie a SJUR nu are medic de gardă! Se face un fel de gardă la domiciliu: medicul de gardă este acasă, unde, dacă apare o urgență, este sunat și chemat la spital! Alt timp și sânge pierdut!

Potrivit lui Cosmin Librimir, medicul de gardă al Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență din Reșița, medicul ortoped ar fi ajuns să vadă pacienta, dar aceasta ar fi decedat chiar înainte de a începe procedura de pregătire pentru operație.

Medicii arată că au făcut tot ce se putea face… în condițiile date

Familia a acuzat că, temându-se de cele declarate de femeie, medicii s-au ferit să o opereze, pentru a nu se infecta. Medicii spun că s-a făcut tot ce s-a putut. Dar declarațiile fiecărui responsabil în parte sunt diferite.

Așa că vă vom prezenta pe rând fiecare declarație, urmând să trageți singuri concluziile ce se impun.

Daniela Popescu, managerul Serviciului Județean de Ambulanță Caraș-Severin:

„Solicitarea noastră (a Serviciului Județean de Ambulanță, n.n.) a fost la ora 17:41, la 17:43 ei deja au plecat spre caz. Au ajuns la 18:15, pentru că s-au și echipat, considerând-o un contact la cabinet cu un pacient care este internat la Infecțioase, suspect de Covid. Deci la 18:15 mi-au spus că au luat-o, că era cu tensiune prăbușită, au perfuzat-o, iar la 18:36 au plecat de la caz – până au perfuzat-o, până au pansat-o, la 19:17 au ajuns și au predat cazul la domnul doctor Librimir și am înțeles că la o oră și ceva a decedat”.

Facem, însă, câteva precizări: De la 17.43 la 18:15 sunt mai bine de 30 de minute, destul de mult pentru un drum de aproximativ 20-25 de km! La fel de mult timp pe drum: de la 18:36 la 19:17 pentru distanța Reșița-Măureni. Reamintim observația că s-au dus neechipați.

Cosmin Librimir, medic de gardă UPU la Spitalul Județean de Urgență din Reșița:

N-am luat-o ca și pacient cu Covid, am trecut-o doar prin circuitul de Covid ca să fim siguri, dar nu asta a contat pentru mine. Dacă nu era povestea asta cu Covid, vă spun sincer că femeia intra direct în UPU și primea același tratament despre care am vorbit.

Poate că s-a pierdut puțin timp cu Covidul ăsta, dar femeia oricum murea pe masa de operație, tot din cauza emboliei pulmonare grăsoase.

În concluzie, femeia nu a murit de Covid, cu o mică observație, nu știm de cât timp era pozitivă. Covid dă o insurgență respiratorie, iar din cauza acestui fapt este posibil ca embolia pulmonară să fi explodat. Pacienta avea o predispoziție, dar dacă era sănătoasă, poate embolia nu ar fi fost atât de gravă pentru ea. În momentul producerii fracturii, cam 67% dintre cei aflați în această situație prezintă în sânge acei microbi emboli de grăsimi. Cum ea s-a târât până să ajungă în curte, procentul crește până la 95%.

De asta cred că a murit de embolie pulmonară și nu de Covid”.

Două anchete, nici un rezultat!

Imediat după deces, femeii i-au fost recoltate probe și i s-a făcut testul de coronavirus. Acesta a ieșit pozitiv, dar familia a contestat rezultatul și a cerut un nou test!

Cu toate astea, până la sosirea celui de al doilea test, familia a fost obligată să o înmormânteze pe femeie în condiții de infecție cu coronavirus, fără nici minimala ceremonie funerară! Și asta deși femeia era nu doar asistentă medicală, ci chiar soția preotului din Măureni.

Oamenii au presărat flori pe stradă, pe ultimul drum al asistentei medicale Corina Radics

„Având în vedere situația delicată în care ne aflăm în perioada aceasta, ne pare nespus de rău pentru faptul că nici unul dintre dumneavoastră nu va putea să fie prezent la slujba de înmormântare a mamei, pentru a-și lua rămas bun de la ea. Drept urmare, dorim să vă anunțăm că slujba de înmormântare va avea loc mâine (sâmbătă), între 10:00 – 13:00, până în orele prânzului, într-un regim foarte restrâns, la care va avea acces DOAR familia”, a transmis atunci comunității locale Anita Radics.

Și oamenii au ieșit în fața caselor lor și au presărat cu flori drumul asistentei până la cimitir!

Prefectul Cristian Gâfu anunța că a fost demarată o anchetă administrativă, iar, la sesizarea familiei, Parchetul a deschis un dosar penal. Dar despre ambele nu a mai fost comunicat niciun rezultat până la publicarea acestui articol!

O loterie cu miză viața – o nimerești sau nu

În loc de concluzie, redăm declarația fiicei Corinei Radics, Anita, care este efectiv cutremurătoare: „Familia Radics a primit rezultatul negativ la testul Covid. Ce înseamnă asta, din punctul meu de vedere? Că dacă era o persoană care să fie suspectă și contaminată cu acest virus, cea mai predispusă aș fi fost eu, pentru că eu am avut cel mai mare și mai mult contact cu oamenii în ultima lună, prin campania umanitară la care am luat parte.  

Mama mea nu a mai părăsit satul în care locuim de când s-a declarat această stare de urgență, iar din satul nostru nu e nimeni infectat și nici măcar dintre cunoscuții noștri cu care am avut contact. Și eu întreb foarte serios, atunci: de unde l-ar fi luat? Întreb, doar, pentru că sunt și eu chiar foarte curioasă de lămuriri.

Că a stat virusul în gât și nu a coborât în plămâni, de asta a ieșit negativ cel de-al doilea test al ei… Povești! Povești! Fără să exagerez vreun pic, eu mâncam cu mama mea din aceeași porție, atunci când îmi era poftă de ceea ce gusta ea sau repezeam o gură de cafea din cana ei.

Tata a dormit cu ea și el, fiind diabetic, putem înțelege cu toții cât de predispus ar fi fost să îl primească, nu? Și totuși, Covid nu ne-a vizitat, nici pe mine, nici pe ai mei. De ce? Sau o să îmi explicați acum că noi nu l-am luat pentru că….ce?  Nimic nu se îmbină, nimic nu se leagă, absolut nimic, înțelegeți?

Lăsați-o așa cu explicațiile astea că «nu e alba-neagra la Măureni». Poate că aveți dreptate, de fapt. Nu e alba-neagra, ci e și mai sadic, e o loterie ce are ca și câștig viața – o nimerești sau nu. Încercați să acoperiți murdăriile, ca și cum nu ar ști deja întreaga țară de mușamalizările și mârșăviile care se fac, declarând mai fiecare decedat ca suspect sau ca infectat cu coronavirus, doar ca voi să… ce, din nou?

Și voi încercați acum să explicați lumii că în cazul mamei ați fost drepți și cinstiți. Ca să nu mai menționez faptul că ați încălcat dintru început o regulă capitală, menționându-i acolo numele că ba e, ba nu e infectată cu coronavirus, ceea ce știți bine că NU se face.

Dar a trebuit să scăpați și nu v-a mai păsat de reguli. Toată lumea a dat-o în bâlbâieli zilele astea când întrebam câte ceva de mama, de la oameni politici, la cadre medicale. Am auzit N variante de «adevăr», fiecare având-o pe a sa care, de cele mai multe ori, nu avea mai nimic în comun cu cea a celui pe care l-am ascultat mai înainte.  

Nici nu știu dacă se merită să mai spun ceva. Pe mama nu mi-o aduce nimeni înapoi, nici cuvintele, nici răzbunările, nici murdăriile pe care le scrieți și le împărtășiți voi în presă, ca să iasă curați sus-pușii în urma crimei pe care au comis-o”. (Cristian Franț)

Citiți întregul material jurnalistic pe PressHub

 

Un reportaj coordonat de Carmen Dumitrescu

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHubExpress de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Continuați lectură

Investigații

Nici pandemia nu oprește exploatările forestiere în județul Caraș-Severin! [VIDEO]

Publicat cu

pe

Activiștii ecologici trag un amplu semnal de alarmă cu privire la defrișările deșănțate ce au loc pe versanții din zona Văliug. Unde se taie la ras!

Zeci de cetățeni au filmat și postat de acolo imagini care dor orice iubitor de pădure și de oxigen, de aer curat! Iar comentariile celor ce privesc filmările sunt la fel de dure și agresive la adresa ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

Tăierile cu pricina au loc chiar pe lângă drumul județean Reșița-Văliug, iar comunitatea „Stop Defrișărilor” scrie că este o „exploatare forestieră CRIMINALĂ în pădurea statului administrată de Ocolul Silvic Văliug, Direcția Silvică Caraș-Severin din subordinea Romsilva. Ocolul Silvic este condus de silvicultorul Mihai Bona, politician în UNPR și prieten cu președintele Consiliului Județean Caraș Severin, Silviu Hurduzeu (PSD). Mihai Bona deși este cunoscut pentru încălcările repetate ale normelor silvice, continuă să conducă Ocolul Silvic Văliug pentru că este priceput la «înmulțire și împărțire»!”. Ceea ce scriu ecologiștii are logică ținând cont de faptul că Mihai Bona a și fost exclus din UNPR după ce șeful său de atunci, Ion Tabugan, i-a cerut să-l voteze pe Marcel Vela la președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, dar Bona l-a votat pe Silviu Hurduzeu.

„Stop Defrișărilor” face și un adevărat inventar al neregulilor acestor exploatări silvice, care, spun ei, încalcă legea în foarte multe privințe:

„- Degradarea șanțului și a drumului DJ582 administrat de CJ Caraș Severin.
– constituirea rampei de încărcare pe marginea DJ582 punând în pericol circulația pe un drum public.
– trasee de scos apropiat neaprobate și realizate pe pantă mare.
– tragerea lemnelor prin cursul apei.
– ravenarea și distrugerea solului pe traseele de scos apropiat.
– tăierea ilegală a unor arbori de pe traseele de scos apropiat care nu erau justificate.
– subevaluarea unor arbori în timpul inventarierii în vederea întocmirii APV.
– vătămarea unor arbori de pe traseele de scos apropiat, în lipsa manșoanelor neaplicate.
– păstrarea carburanților, lubrifianților în spații neamenajate, poluând solul.
– Panoul de semnalizare a exploatării forestiere nu este lizibil.
– Rampa de încărcare și depozitul primar nu sunt marcate corespunzător”
.

Comunitatea „Stop Defrișărilor” are și cereri față de Costel Alexe, actualul ministru al Mediului: „îi solicităm public ministrului Costel Alexe să trimită Corpul de Control pentru verificarea exploatării forestiere și întreaga activitate a Ocolului Silvic Văliug. Îi solicităm Inspectorului Șef al Gărzii Forestiere Timiș să trimită URGENT un control făcut de comisarii necompromiși, abonați la agenții economici. Îi solicităm URGENT Gărzii Naționale de Mediu să trimită un control pentru aspectele de mediu. Menționăm că deținem numeroase fotografii și filmări cu neregulile existente pe care organele de control ar putea să nu le observe” scriu ecologiștii pe pagina de facebook «Stop Defrișărilor»”.

Se pare că și ministrul Alexe citește această pagină, căci are o postare în care pare că răspunde acestor solicitări: „suntem permanent pe teren și trebuie să ne asigurăm că, pe perioada stării de urgență, legislația silvică este respectată și pe căile rutiere nu se transportă lemn exploatat ilegal. Potrivit actului normativ publicat în această seară (sâmbătă n.r.), inspectorii Gărzilor Forestiere se vor alătura dispozitivelor de ordine publică și control rutier împreună cu echipajele Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale care controlează respectarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19 pe întreg teritoriul țării, în vederea desfășurării activităților specifice pe linie de control silvic și controlului legalității transporturilor de masă lemnoasă. Chiar dacă mulți și-au imaginat că în vremuri de criză epidemiologică vigilența statului poate fi ușor înșelată, instituțiile noastre de control sunt la datorie, desfășurând acțiuni de prevenție și control în fond forestier, la depozite, pe drumurile forestiere și pe drumurile publice!”, a postat ministrul Costel Alexe pe contul său de Facebook.

Defrișări masive in drum spre Valiug !!! Hai sa stam in casa , ca sa ne lase altii fara paduri !!

Publicată de Dorian Miclosina pe Vineri, 3 aprilie 2020

Continuați lectură

Investigații

(I)REAL! „Nu avem echipament!”, strigă o asistentă de la Staționarul 3! [VIDEO]

Publicat cu

pe

Scene greu de conceput la Staționarul 3 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, după ce acesta a fost desemnat ca locație pentru pacienții bolnavi de COVID-19 din județ, până la pregătirea celui din Caransebeș!

O ambulanță cu o pacientă suspectă de infecție cu coronavirus a ajuns la Staționarul 3, personalul medical merge la portar și-i spune că au adus pacienta. Portarul le cere să o ducă sus, pe secție, pe scara de incendiu, dar oamenii refuză să urce. „Suntem de la UPU, trebuie să ne întoarcem la Urgențe, ne așteaptă alți pacienți!”, îi răspunde o femeie de pe ambulanță, cel mai probabil asistentă. Extrem de bine echipată ca protecție, cu costum special, mănuși, mască și vizieră specială, așa că doar după voce am reușit să-mi dau seama că este vorba despre o femeie.

Portarul se duce în cabina sa și sună, cerând asistentelor de pe secție să coboare să preia bolnava. După câteva minute, una dintre asistentele de pe secție iese pe geam și strigă către cei de la ambulanță să urce ei cu pacienta, că ele nu pot coborî după aceasta „Nu avem echipament (de protecție, n.r.), doamnă!”, strigă asistenta de la geam! „Păi, și atunci, cum intrați la ei?”, strigă de jos asistenta venită cu ambulanța.

Internare pe scara de incendiu

Cu toate insistențele, cei de pe ambulanță nu vor să urce cu pacienta, așa că iese doctorul Dumitru Secășan, echipat cu un simplu halat de protecție, mănuși și mască, adică mult mai slab decât cei de pe ambulanță, și îi întreabă pe aceștia dacă pacienta poate să meargă. Aceștia îi spun că da, așa că femeia este efectiv scoasă din ambulanță și pusă să urce singură, pe scara de incendiu, până pe secția unde urmează să fie carantinată.

Departe de hilarul situației, este șocant să auzi că tocmai la Staționarul 3, cel desemnat temporar să preia pacienții cu coronavirus, personalul medical nu are echipament de protecție! De altfel, personalul medical a mai tot tras semnale de alarmă, însă fie managerul Spitalului Județean, fie prefectul sau alte autorități tot insistau să ne explice că sunt echipamente de protecție, că nu avem de ce ne teme și că totul este în regulă. Cum ne-ar fi spus și acum, dacă nu i-am fi luat prin surprindere și nu am fi filmat această discuție…

Continuați lectură

Cele mai citite