Suntem prezenți și pe

Administrație

COVID-19. Caraș-Severin, în topul județelor care nu au avut epidemie de amenzi

Publicat cu

în

Un ONG din România a realizat un amplu raport cu privire la perioada pandemiei de coronavirus, axându-se pe intervalul 15 martie – 21 aprilie, adică mai bine de jumătate din perioada când țara noastră s-a aflat sub stare de urgență. Titlul raportului este: „Criza amenzilor, cum trebuie combătută epidemia”.

Este vorba despre Expert Forum România, care a trimis solicitări pe Legea 544/2001 Inspectoratului General al Poliției Române, solicitare care a demascat, încă o dată, criza comunicării în pandemie, căci răspunsul IGPR îi trimitea pe solicitanți la plimbare, adică le recomanda să ceară toate aceste informații fiecărui IPJ județean. De ce a evitat Expert Forum (EFOR) să facă asta? Pentru că instituțiile din România sunt previzibile și știau clar că, deși vei cere unui număr de 42 de instituții fix aceleași informații, vor fi și cazuri în care nu se va răspunde sau răspunsul nu va conține datele exact așa cum au fost cerute. Ceea ce s-a și întâmplat.

Înainte și după majorarea amenzilor

EFOR a solicitat, pe trei intervale de timp, amenzile aplicate, dar și valoarea lor. Astfel, au fost luate ca referință perioadele 15-31 martie, 1-15 aprilie și 15-21 aprilie. Prima perioadă e cea de după declararea stării de urgență, în care cuantumul amenzilor nu era foarte mare. Mai exact, limitele pentru persoane fizice erau între 100 și 5.000 de lei. „Din 31 martie 2020 intră în vigoare modificările aduse de OUG 34/2020 care, printre altele, majorează limitele amenzilor. Astfel, persoanele fizice pot fi sancționate cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei și persoanele juridice cu amendă de la 10.000 la 70.000 de lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se face de către Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală”, se arată în raportul Expert Forum.

De asemenea, „în 16 aprilie 2020, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională mai multe prevederi ale OUG nr. 1/1999, inclusiv art. 28 care prevede sancțiunile aplicabile în cazul încălcării măsurilor dispuse, dar și OUG nr. 34/2020 în integralitatea sa. Curtea Constituțională a decis în 6 mai 2020 că Art. 1, OM 3/2020 este neconstituțional, precum și OUG nr. 34/2020 în integralitatea sa”, se mai arată în raport, fapt ce a făcut ca atât numărul, cât și cuantumul amenzilor să scadă vertiginos.

„Cu privire la încălcările care au generat aplicarea de sancțiuni contravenționale, doar în foarte puține cazuri IPJ-urile au comunicat aceste informații. Această lipsă indică o dată în plus că problemele de predictibilitate, claritate, accesibilitate și precizie a normei sancționatorii identificate de CCR se confirmă în practică”, se mai subliniază în raport.

Topul național, la extreme

Județele cu cele mai mari valori totale ale amenzilor aplicate pe întreaga perioadă sunt Bihor, Dolj, Iași, Prahova și Timiș. Județul Bihor a aplicat cele mai mari amenzi și se remarcă detașat cu suma totală de 40.607.840 de lei, dublu față de județul imediat următor, Dolj, care a aplicat amenzi în valoare de 17.926.669 lei, arată autorii raportului citat.

Județele cu cele mai mici sume totale ale amenzilor aplicate sunt Gorj, Covasna, Arad, Hunedoara și Harghita. Prin comparație, Gorj a aplicat amenzi totalizând 1.090.900 de lei, o sumă de aproape 40 de ori mai mică decât județul Bihor. Aceste diferențe foarte mari atât între cele mai mari și cele mai mici amenzi aplicate, cât și diferența dintre suma totală a amenzilor aplicate la nivelul județului Bihor și următoarele județe nu se pot justifica în niciun fel, susțin autorii raportului.

Comparativ cu aceste județe, cu datele raportate de către IPJ Caraș-Severin, județul nostru este foarte aproape de finalul listei. IPJ Harghita a raportat amenzi de puțin peste 5 milioane de lei, iar în Caraș-Severin, unde s-au aplicat 3.478 de sancțiuni, procesele-verbale de contravenție cumulează 6,5 milioane de lei. Cele mai multe sunt în perioada 1-15 aprilie, perioadă în care au fost majorate amenzile prin ordonanță militară, iar cele mai puține sunt în intervalul de după 16 aprilie, adică acea perioadă în care Avocatul Poporului a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acestor ordonanțe.

Concluzia EFOR este una care s-ar prea putea să nu fie pe placul autorităților: „EFOR a analizat măsurile normative și administrative luate ca răspuns la criza de sănătate publică, mai ales că restricțiile se pot reintroduce în viitor. Sancțiunile imprevizibile și excesive, mesajele contradictorii ale oficialilor și problemele grave de personal (cauzate și de pensionările anticipate din sistem) decredibilizează eforturile de combatere a pandemiei”. Le decredibilizează, da, însă asta nu înseamnă că guvernanții nu au luat în general măsuri demne de apreciat, cu efecte vizibile. Altfel nu s-ar explica numărul relativ scăzut al pacienților cu COVID-19 ajunși în secțiile de terapie intensivă. Secții care în alte țări nu au putut face față valului masiv de bolnavi ajunși în stare critică, consecința fiind numărul foarte mare de decese înregistrate.

Raportul detaliat poate fi consultat pe pagina Expert Forum.

 

Facebook Comments

Cele mai citite