Suntem prezenți și pe

Administrație

COVID-19. Caraș-Severin, în topul județelor care nu au avut epidemie de amenzi

Publicat cu

pe

Un ONG din România a realizat un amplu raport cu privire la perioada pandemiei de coronavirus, axându-se pe intervalul 15 martie – 21 aprilie, adică mai bine de jumătate din perioada când țara noastră s-a aflat sub stare de urgență. Titlul raportului este: „Criza amenzilor, cum trebuie combătută epidemia”.

Este vorba despre Expert Forum România, care a trimis solicitări pe Legea 544/2001 Inspectoratului General al Poliției Române, solicitare care a demascat, încă o dată, criza comunicării în pandemie, căci răspunsul IGPR îi trimitea pe solicitanți la plimbare, adică le recomanda să ceară toate aceste informații fiecărui IPJ județean. De ce a evitat Expert Forum (EFOR) să facă asta? Pentru că instituțiile din România sunt previzibile și știau clar că, deși vei cere unui număr de 42 de instituții fix aceleași informații, vor fi și cazuri în care nu se va răspunde sau răspunsul nu va conține datele exact așa cum au fost cerute. Ceea ce s-a și întâmplat.

Înainte și după majorarea amenzilor

EFOR a solicitat, pe trei intervale de timp, amenzile aplicate, dar și valoarea lor. Astfel, au fost luate ca referință perioadele 15-31 martie, 1-15 aprilie și 15-21 aprilie. Prima perioadă e cea de după declararea stării de urgență, în care cuantumul amenzilor nu era foarte mare. Mai exact, limitele pentru persoane fizice erau între 100 și 5.000 de lei. „Din 31 martie 2020 intră în vigoare modificările aduse de OUG 34/2020 care, printre altele, majorează limitele amenzilor. Astfel, persoanele fizice pot fi sancționate cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei și persoanele juridice cu amendă de la 10.000 la 70.000 de lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se face de către Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală”, se arată în raportul Expert Forum.

De asemenea, „în 16 aprilie 2020, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională mai multe prevederi ale OUG nr. 1/1999, inclusiv art. 28 care prevede sancțiunile aplicabile în cazul încălcării măsurilor dispuse, dar și OUG nr. 34/2020 în integralitatea sa. Curtea Constituțională a decis în 6 mai 2020 că Art. 1, OM 3/2020 este neconstituțional, precum și OUG nr. 34/2020 în integralitatea sa”, se mai arată în raport, fapt ce a făcut ca atât numărul, cât și cuantumul amenzilor să scadă vertiginos.

„Cu privire la încălcările care au generat aplicarea de sancțiuni contravenționale, doar în foarte puține cazuri IPJ-urile au comunicat aceste informații. Această lipsă indică o dată în plus că problemele de predictibilitate, claritate, accesibilitate și precizie a normei sancționatorii identificate de CCR se confirmă în practică”, se mai subliniază în raport.

Topul național, la extreme

Județele cu cele mai mari valori totale ale amenzilor aplicate pe întreaga perioadă sunt Bihor, Dolj, Iași, Prahova și Timiș. Județul Bihor a aplicat cele mai mari amenzi și se remarcă detașat cu suma totală de 40.607.840 de lei, dublu față de județul imediat următor, Dolj, care a aplicat amenzi în valoare de 17.926.669 lei, arată autorii raportului citat.

Județele cu cele mai mici sume totale ale amenzilor aplicate sunt Gorj, Covasna, Arad, Hunedoara și Harghita. Prin comparație, Gorj a aplicat amenzi totalizând 1.090.900 de lei, o sumă de aproape 40 de ori mai mică decât județul Bihor. Aceste diferențe foarte mari atât între cele mai mari și cele mai mici amenzi aplicate, cât și diferența dintre suma totală a amenzilor aplicate la nivelul județului Bihor și următoarele județe nu se pot justifica în niciun fel, susțin autorii raportului.

Comparativ cu aceste județe, cu datele raportate de către IPJ Caraș-Severin, județul nostru este foarte aproape de finalul listei. IPJ Harghita a raportat amenzi de puțin peste 5 milioane de lei, iar în Caraș-Severin, unde s-au aplicat 3.478 de sancțiuni, procesele-verbale de contravenție cumulează 6,5 milioane de lei. Cele mai multe sunt în perioada 1-15 aprilie, perioadă în care au fost majorate amenzile prin ordonanță militară, iar cele mai puține sunt în intervalul de după 16 aprilie, adică acea perioadă în care Avocatul Poporului a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acestor ordonanțe.

Concluzia EFOR este una care s-ar prea putea să nu fie pe placul autorităților: „EFOR a analizat măsurile normative și administrative luate ca răspuns la criza de sănătate publică, mai ales că restricțiile se pot reintroduce în viitor. Sancțiunile imprevizibile și excesive, mesajele contradictorii ale oficialilor și problemele grave de personal (cauzate și de pensionările anticipate din sistem) decredibilizează eforturile de combatere a pandemiei”. Le decredibilizează, da, însă asta nu înseamnă că guvernanții nu au luat în general măsuri demne de apreciat, cu efecte vizibile. Altfel nu s-ar explica numărul relativ scăzut al pacienților cu COVID-19 ajunși în secțiile de terapie intensivă. Secții care în alte țări nu au putut face față valului masiv de bolnavi ajunși în stare critică, consecința fiind numărul foarte mare de decese înregistrate.

Raportul detaliat poate fi consultat pe pagina Expert Forum.

 

Administrație

În Reșița, „din poartă-n poartă”. Se extinde colectarea selectivă a deșeurilor

Publicat cu

pe

Colectarea selectivă poate fi una dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor municipale, în vederea transformării lor în produse utile, precum și reducerea costurilor generate de acest tip de serviciu public. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă şi, mai apoi, de valorificare.

Pentru reducerea cantității deșeurilor supuse depozitării, dar și pentru creșterea gradului de recuperare a acestora, Primăria Municipiului Reșița, împreună cu operatorul de salubritate SC Brantner Servicii Ecologice SRL, a demarat acțiunea de implementare a sistemului de colectare „din poartă în poartă” atât a deșeurilor menajere, cât și a celor reciclabile.

Acțiunea a fost demarată în zona cunoscută drept Orașul Vechi. Astfel, din 25 mai, a început distribuirea sacilor colorați: albaștri – pentru colectare carton-hârtie, galbeni – pentru colectare plastic – metal, verde – pentru colectarea sticlei. Astfel de activități se vor desfășura pe tot parcursul anului, până la implementarea acestui sistem la nivelul întregului municipiu, în zona de case unde este permis accesul auto în vederea colectării.

Astfel, până la finalul lunii mai, SC Brantner Servicii Ecologice SRL urma să finalizeze acțiunea de distribuire a sacilor colorați pentru colectarea deșeurilor din gospodărie în zonele Marginea, Minda și Lend, iar începând cu 1 iunie vor fi desființate platformele gospodărești pentru colectarea deșeurilor menajere de pe următoarele străzi: Văliugului, Minda, Scorușului, Primăverii, Cireșului și Rozelor.

Odată cu închiderea platformelor menționate, colectarea deșeurilor municipale din gospodăriile situate în zonele precizate anterior se va face din fața casei, după următorul program:

Colectarea deșeurilor menajere – o dată pe săptămână în ziua stabilită și adusă la cunoștință locuitorilor de pe fiecare stradă în parte, după cum urmează:

Luni – str. Călugăreni, str. Războieni, str Târnovei și Colonia Bolnovăț;

Vineri – str. Văliugului, str. Paralela Văliugului, str. Vasile Pârvan, str. Ghiocelului, str. Minda, str. Bașovăț, str. Marginei, str. Sodol, str. Scorușului, str. Colonia Lend, str. Cireșului, str. Primăverii, str. Vișinului, str. Schinteii, str. Zorilor, str. Rozelor, str. Barajului.

Colectarea deșeurilor reciclabile se face după următorul grafic:

Marți, o dată la patru săptămâni, respectiv în a treia săptămână din lună – colectarea deșeurilor de STICLĂ (sacul verde);

Joi, o dată la două săptămâni, respectiv în prima și a treia săptămână din lună – colectarea deșeurilor de PLASTIC-METAL (sacul galben);

Joi, o dată la două săptămâni, respectiv în a doua și a patra săptămână din lună – colectarea deșeurilor de CARTON-HÂRTIE (sacul albastru).

În momentul colectării se va aplica sistemul de 1/1, adică la un sac colectat se va distribui alt sac pentru colectare.

„Facem apel la cetățenii municipiului Reșița să respecte prevederile Regulamentului de colectare a deșeurilor în municipiul Reșița, aprobat prin H.C.L. nr. 60 din 18.02.2020, privind aprobarea măsurilor necesare pentru buna gospodărire a Municipiului Reșița, precum și programul comunicat pentru colectarea deșeurilor prin sistemul «din poartă în poartă » de la gospodările din zona de case a municipiului Reșița. Deșeurile menajere și cele reciclabile vor fi depozitate corespunzător, doar în locurile special amenajate în acest sens, evitându-se împrăștierea acestora. În caz contrar, vor fi aplicate sancțiuni contravenționale conform legislației în vigoare”, se arată în comunicatul remis presei de Primăria Reșița.

Sursă foto: obiectiv-sm.ro

Continuați lectură

Administrație

Măureniul, drum ca-n palmă spre atingerea obiectivelor primarului Brian Filimon

Publicat cu

pe

Comuna Măureni, una dintre cele mai performante administrații locale din mediul rural, condusă de primarul liberal Brian Filimon, își continuă proiectele de investiții.

Deși se află la primul mandat de primar, Brian Filimon este unul dintre primarii tineri care nu-și dezamăgește electoratul din comună. După ce a reabilitat instrastructura școlară din Măureni, biserica, clădirea primăriei, dispensarul comunal și a amenajat chiar o piață pentru locuitorii din comuna cărășeană, lucrările de investiții continuă. Edilul și-a anunțat consătenii, pe pagina personală de Facebook, că alte lucrări vor prinde contur. Canalizarea, infrastructura rutieră, dispensarul și baza sportivă sunt doar câteva dintre proiectele edilitare aflate în derulare.

CITEȘTE ȘI: Primarul Brian Filimon sfidează criza! În Măureni se asfaltează și drumurile secundare!

Lucrările de dezvoltare a comunei Măureni și a satului Șoșdea continuă…! Lucrăm pe mai multe fronturi și în paralel la canalizare, asfalt, dispensar și baza sportivă..!!! În curând va începe modernizarea din curtea Grădiniței noi de la Șoșdea cu părculeț de joacă și parcul de la Măureni (ultra modern), plus corpul B la școala din Măureni! Împreună dezvoltăm cel mai frumos și sănătos! Doamne, mulțumim!”, este mesajul edilului liberal din comuna Măureni.

Continuați lectură

Administrație

Pofta vine făcând! Primarul Ioan Popa pregătește pentru Reșița proiecte în valoare de (cel puțin) 200 de milioane de euro!

Publicat cu

pe

După ce a reușit, până acum, să atragă peste 160 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură – reabilitarea Centrului Civic, reintroducerea tramvaiului sau anveloparea blocurilor și a școlilor din oraș –, primarul Ioan Popa mărește miza: vrea cel puțin 200 de milioane de euro numai de la Uniunea Europeană!

La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare din fonduri europene în ciclul financiar 2021-2027. „Am avut, deja, două videoconferințe cu Sorin Maxim de la ADR Vest, în care am venit cu câteva propuneri de proiecte pe mobilitate, reconversie spații degradate. Este vorba despre proiecte mari și începem să conturăm 2021-2027, pentru că ținta noastră este să atragem 200 de milioane de euro”, a declarat Ioan Popa.

Pe lângă aceste 200 de milioane de euro, Primăria Reșița ar mai putea atrage alte 300 de milioane de euro dacă Ministerul Dezvoltării va accepta la finanțare și proiecte depuse de către asocieri interurbane. „Ținta de 200 de milioane de euro poate fi foarte ușor mișcată în sens pozitiv dacă reușim să facem, într-o asociere între Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare: calea ferată Reșița-Timișoara, Reșița-Berzovia, Oravița-Anina pe care să circule acel tram-train despre care am mai vorbit. Acest proiect, calculat ca prefezabilitate, înseamnă 300 de milioane de euro, pe lângă ținta de 200 de milioane. Facem frecvent demersuri către Ministerul Dezvoltării să accepte la finanțare acest tip de asociere. Și Tmișoara, Arad, Oradea, Cluj, prin Alianța Vestului, tot asta încearcă să facă”, a explicat edilul.

În prezent, Primăria Reșița derulează proiecte în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro. Numai cele 3 proiecte de mobilitate urbană care presupun, printre altele, achiziția de tramvaie și autobuze electrice, refacerea căii de rulare sau reabilitarea infrastructurii rutiere însumează peste 60 de milioane de euro. De asemenea, precizează primarul Ioan Popa, „mai sunt de semnat încă 7-8 proiecte. Majoritatea sunt pe SUERD, care este o axă de finanțare pentru riveranii Dunării. Am depus pe această axă câteva proiecte pentru reabilitarea de grădinițe și școli gimnaziale, care trebuie să intre la finanțare. Și mai avem proiecte pentru eficientizare energetică la clădiri rezidențiale. Valoarea totală a proiectelor pe care le derulăm pe fonduri europene și guvernamentale este de aproximativ 165 de milioane de euro”.

 

Sursă foto: captură Banat TV

Continuați lectură

Cele mai citite