Legea de aprobare a OUG 175/2022, prin care zece proiecte ale Hidroelectrica – nouă hidrocentrale, dintre care una în Caraș-Severin, și un parc fotovoltaic – și un proiect al Romgaz – centrală termoelectrică –, declarate de către CSAT vitale pentru securitatea națională, sunt scutite de evaluarea de mediu, a fost promulgată săptămâna trecută de președintele Klaus Iohannis, în ciuda opoziției ONG-urilor de mediu.
Organizațiile pentru protecția mediului Agent Green și Bankwatch România au anunțat, astăzi, 8 noiembrie, că vor sesiza Comisia Europeană cu privire la OUG nr. 175/2022 prin care zece proiecte ale Hidroelectrica și un proiect al Romgaz sunt scutite de evaluarea de impact asupra mediului, precum și de la interdicția de reducere a fondului forestier național prevăzută de Codul Silvic. Președintele Klaus Iohannis a promulgat pe 2 noiembrie Legea de aprobare a ordonanței de urgență, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului.
„Săptămâna trecută, Klaus Iohannis a girat un proiect de lege cu un potențial distructiv greu de imaginat. Prin promulgarea legii de aprobare a OUG 175/2022 se facilitează distrugerea a peste 20 de arii protejate. Unele dintre aceste proiecte au fost declarate deja în justiție ca nelegale. Altele au șanse minime de a trece cu succes prin evaluarea de impact asupra mediului din cauza efectelor devastatoare. Acestor proiecte li s-a acordat acum un statut special. Așadar, sunt acum mai presus de lege, iar promotorul lor, compania de stat Hidroelectrica, nu mai are nevoie să o respecte”, spun reprezentanții Agent Green și Bankwatch România.
Este vorba despre proiecte pentru reluarea și continuarea unor lucrări demarate înainte de 1989 și abandonate ulterior, ce vizează construirea a nouă hidrocentrale în mai multe zone ale țării, printre care și Caraș-Severin – Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Cerna – Belareca (Băile Herculane), aflate în arii naturale protejate. Celelalte hidrocentrale exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului sunt: AHE Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești; AHE Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig; AHE Pașcani pe râul Siret; AH Răstolița; AHE Surduc – Siriu; AHE Siret pe sectorul Cosmești – Movileni; Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna – Motru – Tismana, Etapa a II-a și AHE Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre, Centrala hidroelectrică Islaz. La acestea se adaugă un alt proiect al Hidroelectrica – Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova – ce vizează amenajarea unuia dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din Europa, precum și un proiect al Romgaz – Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze cu o putere instalată de 430 MW. Toate aceste proiecte au fost declarate, în octombrie 2022, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), vitale pentru securitatea națională și, astfel, au putut să fie exceptate de la anumite prevederi legale.
„Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice asupra mediului mai prevede în forma ei actuală că pentru investiții deja inițiate sau finalizate nu mai este posibilă eliberarea unui acord de mediu, ceea ce înseamnă că un proiect început fără efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului nu mai poate intra în legalitate”, mai arată reprezentanții Agent Green și Bankwatch România, însă, precizează aceștia, „tot pentru a facilita interesele economice ale unei companii de stat, guvernanții și legiuitorii se preocupă de mai bine de un an cu eliminarea tuturor obstacolelor legislative. Astfel, pe lângă OUG 175/2022, a mai fost depus la Senat și un proiect pentru modificarea legii 292/2018, care ar permite o evaluare a impactului asupra mediului și după începerea construcției, adică după răul s-a produs deja”. În aceste condiții, cele două organizații vor sesiza Comisia Europeană în vederea aplicării corecțiilor necesare din partea Curții Europene pentru Justiție cu privire la acest caz grav de imixtiune a politicului în cauze deja judecate în instanță.
Pe de altă parte, fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, cel care a promovat OUG 175/2022, a salutat promulgarea legii de către președintele Klaus Iohannis, explicând, într-o postare pe pagina sa de socializare, că investițiile în domeniul energiei sunt vitale, prin realizarea unor proiecte de amenajări hidroenergetice, eoliene și fotovoltaice asigurându-se independența și securitatea energetică a țării: „Este OUG pe care am promovat-o ca ministru al Energiei pentru că era necesar să avem claritate legislativă pentru a finaliza o serie de proiecte de interes național, care sunt importante pentru a asigura securitatea națională de care țara noastră are nevoie”, a mai spus fostul ministru.
Sursă foto: Agent Green
