Suntem prezenți și pe

Investigații

Derapaje la „Ministerul Adevărului”, în vremea coronavirusului

Publicat cu

în

Pandemia de coronavirus a pus autoritățile din România în gardă. La momentul declanșării crizei sanitare, era necesară o strategie de comunicare, de natură nici să nu perpetueze panica, dar care să nu permită nici relaxarea totală a populației cu privire la restricțiile impuse de la nivel guvernamental. 

Și acea strategie s-a configurat oarecum rapid, prin constituirea așa numitului Grup de Comunicare Strategică, ai cărui membri n-au fost niciodată cunoscuți public, știindu-se doar că strategul în comunicare este un fost jurnalist, devenit membru de partid în 2015 și, de atunci, coordonator al Departamentului de Comunicare al liberalilor. Este vorba despre Andi Manciu, pe care l-am contactat pentru a ne explica de ce s-au luat unele decizii legate de comunicarea publică în timpul pandemiei, dar acesta ne-a spus că pandemia nu s-a terminat și că nu e timpul să tragem concluziile.

Dar, în realitate, în vremea coronavirusului s-a construit pe genunchi un fel de „Minister al Adevărului”, care a decis care e presa fake și care e presa curată, care merită informații și care merită pumni în gură, care știe să discearnă între bine și rău și care va face totul în goana după trafic.

Din păcate, pentru că s-a improvizat repede și nu foarte transparent, acest „Minister al Adevărului” a derutat pe toată lumea. Raportări incorecte ale numărului de bolnavi, oameni care trăiau – puși în listele de morți transmise presei, blocaje în comunicarea cu presa locală și chiar interzicerea pentru o vreme a comunicării îmbolnăvirilor la nivelul județelor, personaje locale nepregătite să comunice – toate acestea au scăzut, de fapt, încrederea în competența autorităților de a ne salva.

Proxenet protejat de instanță?

O situație interesantă s-a petrecut în vremea coronavirusului la Judecătoria Deva, acolo unde Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a trimis în judecată doi polițiști, acuzați de proxentism și abuz în serviciu, și un om de afaceri din Reșița.

Potrivit legislației și a prevederilor unui regulament special pentru instanțe, am cerut instanței să ne comunice un extras anonimizat din rechizitoriu. Răspunsul Judecătoriei Deva este un refuz fără echivoc, pe motiv că rechizitoriul ar conține date de viață privată.

Am revenit cu răspuns arătând că cerem un „extras anonimizat” din rechizitoriu, iar tocmai Ghidul de bune practici în relația cu Mass Media al CSM precizează CLAR că se poate elibera fix ce am cerut noi, cu atât mai mult cu cât sunt avute în vedere afectarea „exercitării funcției publice” și cu cât vorbim de persoană care exercită autoritatea Statului chiar ȘI LA ACEASTĂ ORĂ!… Dacă în rechizitoriu sunt referiri de viață privată ce trebuiesc ocrotite.

Instanța este în termen pentru a răspunde la cea de a doua solicitare, deși nu era deloc necesară precizarea și revenirea, căci puteau fi reținute aceste aspecte chiar din primul e-mail trimis.

Proxenetul din dosar, Claudiu Leontin Delie (foto), s-a folosit de metoda lover boy pentru a seduce fete pe care, apoi, le punea să se prostitueze. Desigur că atât identitatea, cât și detaliile de viață privată ale acestor fete trebuie protejate, dar nu și infracțiunile lui Delie și ale celorlalți din dosar.

Răspunsul dat este cu atât mai greu de înțeles cu cât atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cât și DGA au dat comunicate de presă în care anunțau trimiterea în judecată și furnizau principalele date din dosar!

În urma revenirii la răspunsul inițial, Judecătoria Deva și-a recunoscut greșeala de comunicare și a trimis pe data de 12 iunie un extras anonimizat din rechizitoriu.

O știre fără finalitate

Tot în perioada pandemiei, de astă dată a stării de urgență, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița anunța că a deschis un dosar penal împotriva unui medic de familie care obliga pacienții să vină cu cardul de sănătate, deși utilizarea acesteia fusese înlăturată de legislația specifică stării de urgență.

Am cerut procurorilor, care au trimis comunicatul după 4 zile, să ne comunice numele doctorului sau, cel puțin, localitatea în care se află cabinetul medical, pentru ca persoanele care sunt arondate le acel medic de familie să poată decide dacă își schimbă medicul de familie.

Cu privire la nume, imediat a fost invocată reglementarea GDPR, iar cu privire la numele cabinetului sau a codului fiscal al societății de medicină de familie, deși am trimis trei solicitări, acestea au fost ignorate efectiv.

În loc de concluzie…

În esență, comunicarea cu mass-media pe timp de pandemie a fost una profund deficitară. Informațiile concrete au ajuns la presă preponderent prin intermediul surselor și mai puțin pe căi oficiale.

Presa a scormonit, totuși, printre situații și a reușit să identifice chiar unele erori majore ale „Ministerului Adevărului” pe timp de pandemie. Decese neraportate sau decese false în listele oficiale au scăzut încrederea populației în sursele oficiale. Și, pe acest fond, au reușit ceilalți, specializați în propagandă și fake-news, să facă regulile în pandemie. Iar efectele se văd mai mult acum, după ce starea de urgență a trecut și lucrurile păreau să evolueze favorabil.

Citește și alte situații scandaloase de necomunicare pe PressHub

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Resita.ro (Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Facebook Comments

Cele mai citite