Hidroelectrica reînvie un proiect hidroenergetic din „Epoca de Aur” care pune în pericol ecosistemul zonei. Este vorba despre finalizarea aducțiunii secundare Bistra, parte a obiectivului de investiții „Amenajarea Hidroenergetică Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-Poiana Ruscă”. Organizațiile de mediu avertizează că aceste lucrări vor provoca secarea râului Bistra, fiind vorba, practic, despre o galerie care preia apele din afluenții Bistrei și le duce în lacul de acumulare de la Poiana Mărului.
Lucrările la acest obiectiv au demarat cu foarte mulți ani în urmă, în baza unui decret emis în 1981 de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România și a unei autorizații de construire emisă în același an. Ulterior, au fost abandonate și reluate în urmă cu câțiva ani, pentru executarea tronsonului final al aducțiunii secundare Bistra-Poiana Mărului.
Sesizări confirmate de Garda de Mediu
Potrivit Hidroelectrica, în prezent, „aducțiunea secundară Bistra este realizată și pusă în funcțiune în proporție de circa 70 la sută, restul de executat constând în finalizarea a circa trei kilometri de galerie de aducțiune, a scărilor de pești și a captărilor aferente, precum și redarea terenurilor în circuitul silvic”. În noiembrie 2019, directorul Hidroelectrica Bogdan Badea (foto) anunța că lucrările vor continua în 2020: „Este vorba de 3.200 m de tunel, cu o valoare investițională de circa 42 milioane de lei. Deja s-a semnat contractul, așteptăm să acordăm avansurile constructorilor, pentru a fi reluate lucrările”.
Și, într-adevăr, lucrările au fost reluate la începutul acestui an, însă… ilegal. Acest lucru a fost semnalat de biologul și activistul de mediu Călin Dejeu, dar și de Grupul Ecologic de Colaborare Nera și a fost constatat, oficial, la fața locului, de către comisarii Gărzii de Mediu Caraș-Severin.
Flagrant (pre)delict la Bucova
La momentul controlului efectuat pe 16 ianuarie, aceștia au constatat pregătirea de către Hidroconstrucția (contractorul lucrării) a platformei tehnologice în zona Bucova, în vederea demarării lucrărilor la Aducțiunea secundară Bistra-Poiana Mărului. Fără a avea documentele de mediu necesare! Într-un răspuns transmis GEC Nera, Garda de Mediu informează că, în condițiile date, a dispus „interzicerea începerii execuției lucrărilor la Aducțiunea secundară Bistra-Poiana Mărului fără emiterea actului de reglementare pe linie de mediu de către autoritatea competentă de mediu – APM Caraș-Severin”.
Până la data curentă, singurul act de reglementare pe care Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Caraș-Severin l-a emis pentru acest proiect este o decizie a etapei de încadrare (emisă în 2011 și revizuită în 2012) pentru „Captare secundară Bistra. Scoatere definitivă și temporară din fond forestier” (a unei suprafețe de circa un hectar de terenuri proprietate privată aflate în administrarea Ocolului Silvic Băuțar). Despre această etapă de încadrare, fostul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, a subliniat, anul trecut, într-un răspuns la întrebarea senatorului USR Mihai Goțiu „Cine dorește dispariția râului Bistra”, că „a fost emisă strict pentru scoaterea din fond forestier, și nu pentru lucrări specifice în scopul captării apelor de suprafață”. Ba mai mult, la APM Caraș-Severin nu a fost înregistrată nicio solicitare de obținere a avizului de mediu pentru documentația de urbanism corespunzătoare acestui proiect, se arată în același răspuns.
Aceasta nu a împiedicat Hidroelectrica să înceapă, după cum spuneam, organizarea de șantier la Bucova, existând semnale că lucrările în zonă ar fi continuat chiar și după controlul Gărzii de Mediu. Voluntarii de la GEC Nera verifică situația și vor sesiza eventualele abuzuri.
Tactica de a te ascunde în spatele strategiei
Referitor la acest proiect, reprezentanții Hidrolectrica spun că obiectivul de investiții „Amenajarea Hidroenergetică Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-Poiana Ruscă” face parte din categoria lucrărilor de interes național pentru producerea de energie electrică și, prin implementarea lui, „România va realiza economii la emisiile de CO2 (datorită promovării unei tehnologii de producere a unei energii din resurse regenrabile), în raport cu situația alternativă bazată pe folosirea combustibililor convenționali fosili. (…) Totodată, prin finalizarea obiectivului se implementează Strategia de dezvoltare a sectorului energetic pentru eprioada 2007-2020 și, în particular, măsurile vizând valorificarea potențialului hidraulic al râurilor interioare ale României”.
Cu ce preț, însă, explică biologul Călin Dejeu: „Dacă aducțiunea secundară Bistra-Lac Poiana Mărului este terminată, Bistra este captată amonte de Bucova și nu își mai recuperează apele niciodată. (…) Dacă din Bistra va mai râmâne doar un ciot de râu, spre izvoare, fauna piscicolă va fi drastic redusă, implicit și specia din vârful lanțului trofic al râului, vidra, va fi afectată semnificativ. Iar secarea râului aval de captare va afecta semnificativ cele cinci specii de pești protejate de Directiva Habitate, pentru care a fost desemnat situl de la confluența Bistrei cu Timișul”.
