Liberalii cărășeni susțin noile legi ale educației. Carina Pristavu, inspector școlar general: Sunt necesare după 30 de ani în care nu s-a făcut cam nimic

 

Ministerul Educației este în plin proces de consultare pe marginea proiectelor Legilor Educației. Acestea vin cu o serie de modificări majore începând cu clasa pregătitoare și până la bacalaureat, dar și în ceea ce privește organizarea instituțională a sistemului de învățământ. Proiectele se află în dezbatere publică până pe 24 august.   

 

Noile legi ale educației lansate în dezbatere publică de către ministrul Educației, Sorin Câmpeanu (PNL), vor aduce modificări la nivelul întregului sistem – programa școlară, modul de evaluare, atribuțiile profesorilor, instituții noi. Principalele schimbări propuse au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PNL Caraș-Severin de către reprezentanții Comisiei de învățământ ai organizației, Carina Pristavu, inspector școlar general, și Adrian Tănase, conferențiar universitar.

 

„Realitatea dezvăluită de sistemele de evaluare agreate la nivel internațional – testele PISA – precum și percepția societății demonstrează că sistemul actual de educație necesită o reformare sistemică. În urma acestor teste s-a constatat că aproximativ 50% dintre elevi nu pot înțelege un mesaj clar dintr-un text, ceea ce relevă un nivel îngrijorător de analfabetism funcțional. Pornind de la aceste date, ministrul Sorin Câmpeanu și o întreagă echipă de specialiști au considerat necesar a veni cu noi propuneri de legi ale educației, cu o reformă majoră a sistemului. Încercările de reformă din 1990 până în momentul de față nu s-au concretizat decât prin acea Lege a educației naționale din 2011, care pe parcurs a suferit peste 200 de modificări și, în principiu, s-a cam pierdut esența ei. Printr-o nouă lege, cu siguranță România va avea un sistem educațional care să fie racordat la necesitatea dezvoltării societății românești în context european”, a explicat Carina Pristavu.

 

Referitor la numeroasele reacții negative stârnite de noile propuneri din proiectele legilor Educației, Carina Pristavu a precizat că „este o lege necesară după 30 de ani în care nu s-a făcut cam nimic și bineînțeles există o rezistență la schimbare. Din acest motiv s-a pus în dezbatere publică, iar ulterioarele modificări le vom face cunoscute”.

 

CITEȘTE ȘI: Petițiile de amendare a proiectelor de legi ale educației, peste 40.000 de semnături în nici două săptămâni!

 

Principalele noutăți propuse în proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar sunt:

 

– Nivelul de educație timpurie se reglementează ca sistem integrat format, pe lângă învățământul preșcolar (3 – 6 ani), și din învățământul antepreșcolar (3 luni – 3 ani).

 

– Unitățile de învățământ liceal profesional se vor organiza cu o singură filieră – filiera profesională – și unul sau mai multe profiluri – tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului – în cadrul cărora se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale. De asemenea, se pot înființa consorții de învățământ dual formate din licee profesionale, instituții de învățământ superior, autorități publice locale și operatori economici.

 

– Se înființează „Școala din spital” pentru copiii spitalizați pentru o perioadă îndelungată (mai mare de o lună). În cadrul acesteia, procesul de învățământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unității sanitare în care copiii sunt internați. Școala din spital va funcționa în cadrul universităților de medicină și farmacie. Elevii înscriși în această formă de școlarizare care în clasa a VIII-a sunt internați pentru o perioadă mai mare de șase luni vor fi admiși la liceu fără susținerea evaluării naționale.

 

– Evaluarea elevilor va fi realizată prin observarea parcursului acestora pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei și înregistrarea progresului în portofoliul personal educațional.

 

– La finalizarea clasei a VIII-a, consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte.

 

– Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va înființa, în termen de 12 luni de la aprobarea legii, o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcție orientativă pentru evaluare. La finalul grupei mari a grădiniței, cadrul didactic va întocmi un raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului. La finalul clasei pregătitoare și a clasei I, cadrul didactic va întocmi câte un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, a abilităților de citit, scris și calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare. Actualele evaluări de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a rămân valabile și toate vor include și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

 

– Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învățământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Candidații declarați admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență.

 

– Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

  •  proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună și unică, indiferent de filieră, profil și specializare, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română; matematică; științe; istoria și geografia României și a Europei și științe socio-umane;
  •  două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi;
  •  probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului;
  •  rămân valabile probele de evaluare a competențelor digitale și cea scrisă la limba și literatura maternă.

 

– Colegiile naționale vor putea funcționa ca unități pilot de excelență.

 

– Absolvenții clasei a VIII-a vor putea fi înscriși în clasa a IX-a fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la colegiul național dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate de Ministerul Educației sau premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației.

 

– Cuantumul minim al burselor va fi: bursă de excelență olimpică/internațională – 1.000 lei/lună; bursă de excelență olimpică /națională – 700 lei/lună; bursă de performanță școlară – 500 lei/lună; bursă profesională – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună.

 

– Finanțarea cheltuielilor pentru educație va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Finanțarea se face și pe baza costului standard per formațiune de studiu, în situația în care numărul de beneficiari este sub cel minim prevăzut de lege și există o singură clasă pe nivel.

 

– Se înființează Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice.

 

– Se introduc instituția juridică a „debutului în stagiatura didactică” și examenul de licențiere pentru cariera didactică. Stagiarii care promovează examenul de licențiere dobândesc titlul de profesor/cadru didactic cu drept de practică în învățământul preuniversitar. Evoluția în carieră se va realiza plecând de la profesor stagiar și profesor debutant către gradul didactic II, gradul didactic I și titlul de profesor emerit. Salarizarea cadrului didactic stagiar și debutant se realizează într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie.

 

– Personalului didactic îi este interzis să desfășoare meditații cu elevii de la clasă.

 

– Se definesc ca abateri disciplinare faptele de violență fizică, abuz emoțional precum și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor. În situația desfacerii contractului individual de muncă, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ, cu pierderea calității de titular în învățământ.

 

– Se vor înființa, în subordinea Ministerului Educației, Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar, prin reorganizarea Inspectoratelor Școlare Județene și prin comasarea cu Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională. Acestea vor fi conduse directori generali numiți prin ordin al ministrului educației, în urma susținerii unui concurs de selecție. Directorul va încheia contract de management cu ministrul educației pe perioada mandatului acestuia. De asemenea, în subordinea ministerului va fi înființată și o  Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și Asistență Tehnică pentru Digitalizare.

 

– În cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității va funcționa Comisia Națională pentru Inspecție Școlară, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică și deontologie profesională de către cadrele didactice.

 

– Casele Corpului Didactic vor fi reorganizate în Centre pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactice.

 

– Se înființează Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul pentru Științele Educației, prin reorganizarea Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație.

 

– Se înființează Centrul Național pentru Învățământ Profesional și Profesional Dual, prin reorganizarea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

 

– Se înființează Centrul Național pentru Educație Incluzivă.

 

– Unitățile de învățământ preuniversitar de stat vor avea în conducere și directori administrativi, pe lângă directori și directori adjuncți. Procedura de recrutare a directorilor va cuprinde următoarele etape: evaluare motivațională în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului; evaluare motivațională, realizată de comisia de concurs împreună cu specialiști în psihometrie; probă scrisă; interviu.

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite