Mica Sicilie și marea arestare. Război între două grupuri infracționale?

 

Dacă ceea ce susțin organele de cercetare penală, respectiv președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, se va adeveri, ar însemna că în județ se duce o luptă între două grupuri infracționale. Unul format din politicieni, funcționari publici și oameni de afaceri – urmărit de procurori. Și un altul compus tot din politicieni și oameni de afaceri, care ar beneficia însă de protecția unor magistrați.

 

În februarie 2020, procurorii DIICOT Caraș-Severin dispuneau începerea urmăririi penale față de 16 persoane, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, șantaj, complicitate la șantaj, abuz în serviciu etc. După trimiterea în judecată a suspecților, în două cauze distincte instrumentate de către DNA Timişoara, DIICOT anunța în decembrie 2021 că aceștia au continuat, și după câștigarea alegerilor de către Romeo Dunca, „să realizeze scopul infracțional (acela de a accesa bani publici în vederea obținerii unor foloase necuvenite pentru sine), prin noi acte și fapte de natură penală”. Urmarea: în 9 decembrie 2021, la propunerea DIICOT Caraș-Severin (procuror Carmen Vrânceanu), judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Caraș-Severin (Rustin Ciasc) dispunea arestarea preventivă pentru 30 de zile a inculpaţilor Jivan Luminiţa-Maria, Păulescu Maria şi Panfilescu Ionel Adrian. Dar Curtea de Apel Timișoara avea să desființeze soluția dată de Ciasc, cei trei inculpați fiind puși în libertate. Nu a fost dispusă nici măcar măsura preventivă a controlului judiciar!

 

Cei trei apucaseră însă să stea în arest șase zile, pe nedrept, după cum rezultă din încheierea Curții de Apel Timișoara (publicată de luju.ro). Sugestivă este argumentația judecătorilor de drepturi și libertăți Florentina Pârvu și Ioan Nemeș de la Curtea de Apel Timișoara, prin care este desființată încheierea judecătorului Rustin Ciasc de la Tribunalul Caraș-Severin, dispusă la propunerea procurorului Carmen Vrânceanu.

 

„Curtea observă că încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi și libertăți de la tribunal nu este motivată, aşa cum au arătat şi avocaţii inculpaților. Se observă că în cuprinsul încheierii contestate a fost preluată în întregime propunerea de arestare preventivă formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Ciminalitate Organizată și Terorism –Biroul Teritorial Caraş-Severin, după care judecătorul de drepturi și libertăți, trecând la analiza acesteia, a enunţat doar unele articole din Codul de procedură penală care reglementează măsura arestării preventive, precum şi unele principii care se desprind din jurisprudenţa CEDO, fără a analiza în concret niciuna din acuzaţiile aduse inculpaţilor prin prisma existenţei unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că au săvârşit infracțiunile pentru care se solicită arestarea preventivă.

 

Având în vedere că Parchetul a solicitat arestarea preventivă a inculpaților în temeiul art. 223 al. 2 din Codul de procedură penală, judecătorul trebuia să analizeze mai întâi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârşit una sau mai multe din infracţiunile enumerate în articolul respectiv, pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală. După ce judecătorul ar fi făcut această analiză, trebuia să examineze dacă pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului și a circumstanţelor de comitere a acestora, a anturajului şi a mediului din care provin inculpații, şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestora, se constată că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

 

După cum observă Curtea, judecătorul de drepturi și libertăți de la tribunal nu a analizat condiţiile prevăzute de art. 223 al. 2 din Codul de procedură penală, pentru a verifica dacă se poate dispune arestarea preventivă a inculpaţilor.”, se arată, printre altele, în încheierea pronunțată în 15 decembrie 2021 de Curtea de Apel Timișoara, care se întinde pe 38 de pagini.

 

Incompetență, neglijență sau… complicități vinovate?

 

Scriam ieri că președintele Consiliului Județean a trimis un memoriu ministrului Justiției și a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la fapte comise de un presupus grup infracțional format din politicieni și oameni de afaceri care ar beneficia de protecție din partea unor magistrați din Caraș-Severin. Dunca nu cerea altceva decât ca instrumentarea plângerilor penale formulate în numele CJ, vizând prejudicii de 20 de milioane de lei, să nu mai fie tărăgănată. Să aibă parte de aceeași celeritate ca și plângerile depuse împotriva șefului CJ de actori politici care au condus în trecut administrația județeană și ale căror fapte sunt devoalate de Romeo Dunca.

 

VEZI ȘI: Caraș-Severinul, o mică Sicilie? Romeo Dunca cere destructurarea unui grup de interese format din procurori, judecători și oameni politici! 

 

În argumentația sa, acesta face referire și la speța arestării din decembrie 2021. În acest context, Dunca este de părere că „atât procurorul cât și judecătorul au lucrat la comun și cu comanda clară de a nenoroci cu dedicație două persoane”, cea de-a treia (Panfilescu) fiind „victimă colaterală”, necesară însă pentru salvarea unor posibili infractori nominalizați în plângerile penale formulate de Dunca. Iar arestările fiind urmate de demisiile Luminiței Jivan și Mariei Păulescu din funcțiile deținute în Consiliul Județean și, respectiv, la Direcția de Drumuri Județene, Dunca mai spune că „instrumentarea execrabilă a faptelor de către această șefă de la DIICOT a fost binecuvântată de Ciasc și a dus la umilirea prin arestare și scoaterea din sfera de influență pentru bunul mers al lucrurilor a două persoane importante la acea dată pentru munca mea la CJ.”

 

Mai mult decât atât, Dunca susține că „acest dosar construit de DIICOT și spulberat de Curtea de Apel Timișoara a rezolvat mai multe nevoi ale grupului infracțional din județ”. Iar președintele CJ nu se referă la grupul infracțional ai cărui membri au fost trimiși în judecată de DNA sau la cei urmăriți penal de DIICOT, ci la membrii grupării (posibil infracționale) ce se regăsește în cele 10 plângeri penale formulate de Romeo Dunca după ce acesta, consilierii săi și Curtea de Conturi au verificat cum a fost cheltuit banul public în CJ și în instituțiile subordonate, până la preluarea președinției de către Dunca. Văzând soluția dată de Curtea de Apel Timișoara, șeful administrației județene – și nu doar el – pare îndreptățit să aibă suspiciuni privind buna credință a celor doi magistrați din Caraș-Severin.

 

Efectele unor arestări cu cântec

 

„Maria Paulescu, fosta șefă la DDJ, dl Panfilescu, partenerul de viață al acesteia, și Luminița Jivan, consilierul meu la acea vreme, au fost executați pe nedrept, sau cel puțin pentru faptele pretinse măsura aplicată a fost total greșită. Acest aspect fiind stabilit de Curtea de Apel Timiș. DACĂ ACTIVITATEA TRECUTĂ A DOAMNEI JIVAN POATE FACE OBIECTUL UNOR CERCETĂRI PENALE FĂRĂ CA EU SĂ MĂ POT PRONUNȚA, cea de după 2020 nu are nimic în comun cu activitatea infracțională care i-a fost pusă în cârcă.”, subliniază președintele CJ.

 

Acesta arată că „performanța și rezultatele în accesări de fonduri dorite de un județ sărac și corupt cum a fost CS au nevoie de oameni pricepuți, așa cum a fost doamna Jivan, și de un șef la DDJ cinstit și imposibil de corupt, așa cum a fost doamna Paulescu. Cu siguranță că Maria nu are toate atributele necesare unei funcții de conducere la DDJ, dar aici, după mandatul dlui Stika e nevoie, înainte de competență, mai mult de cinste și putere de lucru în mediu ostil. Acestea au fost calități necesare în acel moment pentru a începe să apară niște rezultate după ilegalitățile practicate la DDJ în mandatul trecut. Ori rezultate pozitive nu sunt dorite de fosta conducere, mai exact de șeful fostei conduceri de la CJ. Luminița Jivan, la care nu încerc să-i judec sau să-i scuz eu activitatea anterioară anului 2020, e totuși foarte pricepută în ceea ce ține de administrație. La pachet cu mai puțin inițiata în date tehnice, dar de neclintit când vorbim de corectitudine, Maria Paulescu, făceau o echipă care, sub atenția mea, ar fi dus rapid la niște rezultate bune și imediate pentru județ. În primul rând la DDJ cu Paulescu la conducere nu se mai trucau licitații și plățile pentru lucruri nerealizate nu se mai operau”.

 

Referindu-se la activitatea fostului său consilier Luminița Jivan, Dunca oferă un exemplu de implicare a acesteia în atragerea de fonduri pentru județ: „Știind că pe drumul Comorâște -limită de județ au fost de-a lungul anilor mai multe calamități, m-a sfătuit, insistând chiar, să introduc acest segment pentru reabilitare la CNI. Trecând doar 16 km din el, nu mai mult, în așa fel încât suma necesară să nu fie astronomică și ținând cont că acele calamități nu au fost rezolvate. Lucrarea, tocmai datorită acestor particularități, a îndeplinit punctajul necesar pentru a fi aprobată finanțarea ei. Lucru realizat în cursul lunii iulie. Suma alocată acestui segment de drum, 100 milioane de ron”.

 

Plecând de la acest exemplu, Dunca spune că „această echipă funcțională, un om priceput cu vastă experiență în administrație alături de șeful DDJ corect și supărat pe hoții din județ, echipă aflată sub comanda mea, putea face performanță. Ori această performanță ne poate păstra mult timp la conducere, acolo unde se pot găsi multe din fărădelegile făcute de cei din trecut. Iar performanța înseamnă automat că opoziția de azi poate uita și de mandatul viitor. Iar cu mine la CJ, căruia nu-i pasă de combinațiile și cumetriile din trecut, exponenții răului și incompetenței din județ nu mai au nopți liniștite”.

 

Prin scoaterea la lumină a posibilelor ilegalități comise în timpul fostei administrații județene și o eventuală condamnare a vinovaților, ar avea de suferit nu doar autorii și beneficiarii fărădelegilor semnalate de Dunca. Ar avea de pierdut, în realitate, toți liderii politici cărășeni care își doresc o justiție anemică sau chiar docilă, pentru a-și putea împărți între ei, nestingheriți, sferele de influență asupra resurselor financiare de care dispun autoritățile județene și locale. Dar despre politicieni, așa cum apar ei în postarea și sesizările lui Dunca, într-un episod viitor.

 

CONTINUAREA, AICI: SICILIANA. „Bani furați, delapidați sau batjocoriți de administrații județene incompetente”. Romeo Dunca vrea ca vinovații să plătească

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite

No Content Available