Parcări moderne în locul teraselor neautorizate de la Victoria și al garajelor din spatele „Blocului fetelor”

Peste 50 de noi locuri de parcare vor fi amenajate la Victoria și în Lunca Pomostului pe spații care, în momentul  de față, sunt ocupate de construcții inestetice și insalubre. În plus, pentru parcările reintrate în patrimoniul Primăriei Reșița, edilul Ioan Popa caută soluții inteligente de administrare.

La Victoria au început demolările. Urmează garajele

Primele garaje care vor fi de demolate sunt cele din spatele „Blocului fetelor” din Lunca Pomostului. Acestea au fost deja evaluate și proprietarii lor vor fi despăgubiți. Pentru acea zonă, Primăria Reșița are în plan amenajarea unei alei de legătură între străzile Nicolae Bălcescu și Bielefeld și a mai multor locuri de parcare.

Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru această investiție a fost aprobată în ședința ordinară a Consiliului Local din 25 iunie. „A fost aprobată documentația pentru legătura rutieră Nicolae Bălcescu-Bielefeld. În spatele «Blocului fetelor» erau câteva baterii de garaje, 16, pe care urmează să le demolăm. Nu a fost necesar să facem expropriere, pentru că ne-am înțeles cu toți proprietarii de garaje. Ei vor fi despăgubiți. Pe locul celor 16 garaje se vor face 27 de locuri de parcare și o alee generoasă, care va face o legătură între cele două străzi”, a declarat primarul Ioan Popa la finalul ședinței.

La Victoria, în schimb, a început deja demolarea chioșcurilor și a teraselor de pe latura stângă a complexului. În locul acestora vor fi realizate circa 30 de locuri de parcare. Totodată, va fi reamanejată și parcarea din spatele complexului, care arată ca după bombardament după aproape 10 ani în care a fost în administrare privată. Detaliile au fost oferite tot de edilul Reșiței: „Vom demola tot ce e acolo, terase, chioșcuri, ca să amenajăm locuri de parcare. Vom face parcarea din spatele complexului și pe cea din partea laterală stângă. Acolo, pe latura aceea, putem amenaja 25-30 de locuri în spic sau în piaptăn, perpendicular pe axa drumului. Noi punem acum proiectanții să ne facă măsurătorile, ridicările topo și să ne facă un proiect pentru această zonă. Sper să începem prin luna septembrie amenajarea, astfel încât până la finalul anului să terminăm, pentru că nu este o lucrare mare”.

Parcări inteligente

De asemenea, și celelalte parcări pe care le-a avut în administrare Ecobau și care au revenit, anul trecut, în patrimoniul Primăriei vor fi reabilitate, apoi vor intra în regim de parcări cu plată. Conducătorii auto nu vor mai fi, însă, puși pe drumuri pentru a-și cumpăra tichete și nici nu vor mai fi filmate și fotografiate mașinile, dă asigurări primarul Ioan Popa: „Studiem cu câteva companii din țară un sistem de parcări cu pastile introduse în asfalt. Aceste pastile inteligente sesisează când se pune o mașină pe locul de parcare și, dacă în 5 minute nu a fost efectuată plata, prin SMS, card, alt sistem, avertizează un centru de date și atunci oamenii de la serviciul de parcări se duc să constate ce s-a întâmplat, la fel ca în orașele civilizate. Încercăm să gândim un mod cât mai performant, inteligent și, totodată, facil pentru cetățeni, astfel încât să nu mai umble după tichete pe la chioșcuri și, în același timp, nici să nu mai vină unul după ei cu camera, să filmeze mașina. Acestea sunt stupizenii care nu își au locul în lumea din 2020”.

Consilierii locali au probat, în aceeași ședință, crearea unui serviciu care va gestiona parcările publice din oraș. „Am făcut acest serviciu cu inspirație de la Cluj-Napoca și Oradea. Cărțile de specialitate spun că în zone cu focus mare urban, centrale, de interes public, parcările trebuie să fie cu plată pentru a nu fi ocupate locurile cu zilele sau cu săptămânile și cei care au nevoie 30 de minute sau 2-3 ore să nu aibă unde lăsa mașina. Și, în afara faptului că reglementează puțin circulația în oraș, este și o sursă de venituri la buget extraordinară. Primăria Oradea încasează prin serviciul de parcări 2,5 milioane de euro pe an, iar la Cluj-Napoca se încasează circa 4 milioane de euro pe an”, a explicat primarul Ioan Popa.

Chiar dacă la Reșița nu se poate ajunge (acum) la astfel de sume, orice sursă de venit pentru un oraș al cărui buget permite investiții de numai 3 milioane de euro anual este mai mult decât binevenită. Pentru cine nu știe, amintim că fondurile europene atrase de Primărie prin proiectele depuse în ultimii 4 ani echivalează cu bugetele de investiții ale municipalității pe mai bine de 50 de ani. Iar aici nu vorbim de bani luați pe credite bancare. Ci de bani nerambursabili, dacă știi să-i folosești respectând eurocondițiile în care sunt oferiți.

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite

No Content Available