Filosofii au ridicat cultura la rangul de suflet al omenirii. Ea e totul; „când cultura moare, istoria omenirii este în pragul sfârșitului”, spunea Oswald Spengler. La rândul ei, cultura are nevoie de suflet pentru a putea exista.
În Caraș-Severin acest rol și l-au asumat o mână de oameni, fiecare dintre aceștia făcând parte din patrimoniul cultural al Banatului Montan. Unul dintre ei este domnul Mihail Deleanu, ca scriitor semnează Marcu Mihail Deleanu, care, înțelegând că inovația culturală și difuziunea acesteia sunt cele care au pus mereu în mișcare omenirea, a hotărât în urmă cu aproximativ 60 de ani să-și pună viața și munca în folosul culturii. S-a alăturat altor colegi de generație și împreună au transformat Reșița, pentru o perioadă importantă de timp, într-un centru cultural recunoscut, iar muncitorii Reșiței au devenit o prezență constantă la acțiunile culturale desfășurate pe municipiul de pe malurile Bârzavei.
Anii s-au strâns în spatele marelui filolog reșițean, care se luptă cu greutatea lor având de partea sa zâmbetul mereu hâtru și neastâmpărul din ochii obosiți de atâta buchisit prin cărțile bibliotecilor în care și-a trecut viața. Chiar și așa obosiți ochii maestrului sunt ținuți în stare de veghe permanentă, spiritul excepțional al acestuia îndemnându-i să fie atenți la transformările cotidiene, să cerceteze, să vadă frumosul din lucruri și din oameni obținând astfel bucuria ce-i este necesară ca hrană de zi cu zi.
Într-o lume plină de dispute maestrul Marcu Mihail Deleanu a ales să se aplece doar asupra lucrurilor care sunt mai apropiate sufletului său. De aceea, chiar și acum, la vârsta senectuții, rămâne aproape de carte, de natură și de oamenii care știu să aprecieze acest mod de a trăi.
Născut în plină perioadă a celei de-a doua conflagrații mondiale, într-un micuț sat din județul Mureș, Boiu, Mihail Deleanu este afectat de dramele războiului încă din fragedă pruncie. Avea doar un an când tatăl său, Mihail Marcu, moare în campania din Crimeea, pe frontul din Sevastopol. Rămas orfan, copilul va fi crescut de un tată vitreg până la vârsta de 18 ani când este înfiat de un unchi.
În ciuda vitregiilor vieții urmează Școala Generală din Boiu, pentru ca apoi să se înscrie la Școala Medie de Băieți din Sighișoara. După absolvire încearcă câteva meserii, cum ar fi cea de casier sau de librar, dar încheie aceste căutări înscriindu-se la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara.
Cu gradul de profesor în mână ajunge la Reșița, iar din acest moment începe frumoasa sa poveste de dragoste cu Banatul de Munte. Pe parcursul poveștii muncește, iubește, creează și împarte cu generozitate cunoaștere multor generații de elevi și studenți.
Este mereu un om al cetății, unul predispus la orice efort pentru a primi ca răsplată bucuria oamenilor pentru care lucrează. Se ocupă de cercetare folclorică și etnografică. Băiatul pornit cândva pe drumurile spinoase ale vieții ca un orfan, fără nici un fel de moștenire materială, este acum un venerabil senior care, pe acest parcurs al transformării, scrie numeroase studii despre lucrurile pe care le cercetează, romane, nuvele, monografii, lăsând Banatului Montan o moștenire spirituală deosebită, în care încap:
Contribuții la istoria culturii din Caraș Severin:
- Anotimpuri – din creația lui Tata Oancea
- Despre academicianul Simeon Mangiuca
- Despre folcloristul și învățătorul George Cătană
- Scrisori în versuri de la soldați din primul război mondial: Pune, Doamne, pace-n țară!
- Despre cercetările filologice la Reșița (vezi volumul „Reșița filologică”)
- Contribuții la istoria culturală a Reșiței în Monografia Uzinei Constructoare de Mașini
- Pregătirea pentru tipar a Monografiei comunei Marga de Trandafir Tămaș
- Monografia satului Boiu
- Cercetările lingvistice ale lui Gustav Waigand în Banat
- Memorial etnofolcloric, trei volume de culegeri și studii de etnografie și folclor
- Memorial cultural – texte și contexte
Nuvelistică:
- Acvariu pe nisip
- Trial
Romane:
- Baraj
- Zodia Berbecului
- Poveste de iubire din alt veac
- Singurătatea inorogolui
Pentru că peste două luni Marcu Mihail Deleanu, unul dintre cele mai rafinate și mai generoase spirite ce aparțin acestui spațiu cultural, va împlini venerabila vârstă de 82 ani, îi spun încă de pe acum „La mulți ani, maestre! Să vă păstreze bunul Dumnezeu spiritul viu, pofta de viață, plăcerea de frumos și puterea de a vă putea bucura de toate acestea!”
