Asociația Make Better, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița și Fundația Humanitas Pro Deo, anunță demararea la Reșița, în premieră națională, a proiectului „N-am acte. Nu exist. Model inovativ de intervenție participativă în așezări informale”. Acesta are ca scop sprijinirea intrării în legalitate a familiilor ce locuiesc fără forme legale în zona de la capătul Străzii Bistra, din cartierul Câlnic.
Proiectul de reglementare a situației juridice a locuințelor fără forme legale din zona Străzii Bistra, de la periferia Reșiței, este primul proiect de reglementare a unei așezări informale din România, după aprobarea, în 2019, a Legii 151/2019, prin care așezările informale pot fi identificate și legalizate. Propunerea legislativă și adoptarea cadrului legal au fost rezultatul unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy, coordonat de Asociația Make Better și Fundația PACT, în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP Bumbești-Jiu.
Proiectul de față este o continuare a ultimilor ani de implicare a Asociației Make Better pentru creșterea conștientizării fenomenului locuirii informale în România. În 2020, ca urmare a unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy coordonat de Fundația PACT, Asociația Make Better, în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP Bumbești-Jiu, a propus o inițiativă legislativă prin care așezările informale să poată fi identificate și legalizate. Această inițiativă a fost promulgată prin Legea 151/2019 și stă la baza implementării acestui proiect. Legea permite autorităților locale să implementeze soluții urbanistice și juridice astfel încât familiile care trăiesc fără forme legale să poată obține drept de deținere pe terenurile pe care și-au construit casele.
În România, sunt peste 200.000 de oameni, majoritatea de etnie romă, care trăiesc în așezări informale, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Dezvoltării în 2014. „Așezările informale sunt grupări de locuințe dezvoltate de regulă la periferia satelor și orașelor, ocupate de familii care n-au acte pe teren, autorizații de construire sau documente de proprietate. Ca urmare a lipsei acestor acte asupra terenului și locuinței, familiile nu au, în foarte multe cazuri, nici cărți de identitate. Cele mai multe astfel de comunități din țară au acces limitat sau chiar inexistent la utilitățile și servicii bază, ceea ce le pune în pericol siguranța și îngreunează șansa lor la condiții de viață adecvate și un viitor mai bun”, arată inițiatorii proiectului, într-un comunicat de presă.
Capătul Străzii Bistra din cartierul Câlnic – zona de intervenție a proiectului – este o astfel de așezare informală, subliniază inițiatorii proiectului. Situată la marginea orașului, între calea ferată și râul Bârzava, zona e locuită de o comunitate cu stare materială precară, care trăiește în case degradate, improvizate și fără forme legale. Scopul final al acestei intervenții urbanistice este de a le oferi asistență juridică familiilor din Câlnic, astfel încât acestea să obțină un drept de deținere pentru terenurile unde locuiesc și să devină cetățeni cu drepturi egale.
„Intervenția din Str. Bistra e primul proiect din România care va permite, pe lângă intrarea în legalitate a comunității care trăiește acolo de 50-70 de ani, și o restructurare urbanistică a zonei. Fiind un cartier izolat, situat la marginea râului Bârzava, acesta va putea fi reorganizat parcelar în așa fel încât zona să fie mai bine valorificată și să dea posibilitatea extinderii controlate, legale, a comunității.
Mai mult decât atât, proiectul va permite dezvoltarea infrastructurii care să scoată din izolare comunitatea și să o conecteze, peste râu, cu celelalte cartiere ale orașului. O componentă importantă care va putea fi dezvoltată pe viitor de Primărie este cea de schimbare a relației dintre comunitate și râul Bârzava. Râul este un element important pentru Reșița, iar în zona Câlnic el nu trebuie să mai fie o barieră și un pericol de inundație, ci un spațiu amenajat care să contribuie la creșterea calității vieții în cartier și, mai ales, la schimbarea percepției față de acest cartier.”, a declarat Bogdan Suditu, expert locuire şi planificare teritorială din cadrul Asociației Make Better.
După finalizarea proiectului-pilot, va fi realizat un ghid metodologic care să devină model de bune practici pentru autorități și asociații care vor să dea identitate așezărilor informale din țară. „Proiectul «N-am acte. Nu exist. Model inovativ de intervenție participativă în așezări informale» se va desfășura până în luna iulie 2022, perioadă în care partenerii proiectului vor lucra îndeaproape cu membrii comunități din Strada Bistra/Câlnic pentru elaborarea unui plan urbanistic zonal și implementarea soluțiilor pentru intrarea în legalitate”, precizează reprezentanții Asociației Make Better. Toate noutățile și rezultatele vor fi comunicate pe site-ul www.locuireinformala.ro.
Proiectul este derulat de Asociația Make Better, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița și Fundația Humanitas Pro Deo Reșița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Sursă foto: locuireinformala.ro
