Sectorul energetic din România a trecut prin schimbări importante în primele nouă luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Deși resursele totale de energie au scăzut cu 2,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar producția de energie electrică a înregistrat un declin de 0,3%, mixul energetic a continuat să se transforme, în special prin creșterea producției de energie solară. În acest context, analiza tendințelor și perspectivele viitoare devin esențiale pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă piața energetică românească.
Scăderea resurselor interne și creșterea dependenței de importuri
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, resursele de energie primară au totalizat 23.982,6 mii tone echivalent petrol (tep), marcând o scădere de 2,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Producția internă a scăzut cu 5,4%, reprezentând 12.666,5 mii tep, în timp ce importurile au crescut ușor cu 0,9%, ajungând la 11.316,1 mii tep.
Aceste date reflectă o reducere a capacităților interne de producție, probabil cauzată de investiții insuficiente în sectorul extractiv și de o concentrare sporită pe tranziția către surse regenerabile.
Declinul producției de energie electrică, influențat de condițiile meteorologice
Producția de energie electrică a scăzut cu 0,3%, ajungând la 49.159,1 milioane kWh. Această diminuare a fost influențată în principal de scăderea semnificativă a producției hidroenergetice (-23,6%), cauzată de condițiile climatice, și de reducerea cu 16,9% a producției din surse eoliene. În schimb, energia solară a înregistrat o creștere spectaculoasă de 58,6%, reflectând investițiile tot mai mari în acest sector.
Mixul energetic al României continuă să depindă semnificativ de termocentrale, care au produs 12.642,8 milioane kWh, o ușoară scădere de 0,3% față de 2023. În același timp, energia nucleară a înregistrat un declin de 3,8%, confirmând nevoia de investiții suplimentare în acest segment strategic.
Creșterea consumului final și presiunile asupra rețelelor
Consumul final de energie electrică a crescut cu 1,2%, ajungând la 37.444,2 milioane kWh. Populația a consumat cu 3,2% mai mult, în timp ce consumul economic a crescut cu 0,7%. În schimb, iluminatul public a scăzut cu 1%, un semn că măsurile de eficiență energetică în acest sector încep să dea rezultate.
Pe de altă parte, exporturile de energie electrică au scăzut cu 5,2%, reflectând o capacitate mai redusă de a satisface cererea externă din cauza creșterii consumului intern și a diminuării producției.
Perspective pentru viitor
Datele arată o imagine mixtă a sectorului energetic românesc, cu provocări semnificative, dar și oportunități promițătoare:
- Investiții în regenerabile: Creșterea energiei solare arată potențialul acestui sector, care ar trebui susținut în continuare prin politici și subvenții. Totuși, trebuie accelerată și diversificarea în alte surse regenerabile, cum ar fi energia geotermală sau biomasa.
- Reziliența climatică: Scăderea drastică a producției hidroenergetice subliniază necesitatea unor strategii de adaptare la schimbările climatice.
- Eficiență energetică: Este imperativ să stimulăm măsurile de eficiență, atât în industrie, cât și în gospodării, pentru a reduce presiunile asupra producției interne.
- Independență energetică: Este nevoie de investiții în modernizarea infrastructurii și de creșterea producției interne, pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică.
În concluzie, putem spune că sectorul energetic românesc trece printr-o perioadă de tranziție, caracterizată de scăderi ale producției interne și schimbări ale mixului energetic. În acest context, prioritizarea investițiilor, diversificarea surselor și adoptarea unor politici durabile sunt cheia pentru a transforma aceste provocări în oportunități și a construi un sistem energetic mai rezilient și sustenabil.
Obs: TEP este acronimul pentru tonă echivalent petrol (în engleză, „tonne of oil equivalent”). Este o unitate standard de măsură utilizată pentru a compara diferite surse de energie în funcție de conținutul lor energetic. O tonă echivalent petrol (1 tep) reprezintă aproximativ 42 gigajouli (GJ) sau 11,63 megawatt-oră (MWh) de energie. Este echivalentă cu energia eliberată prin arderea unei tone de petrol brut.
