Asociația Speologică Exploratorii Reșița a bifat încă o etapă în implementarea proiectului „Să facem lumină în peșterile României”. Dar concluziile nu sunt tocmai optimiste.
Derulat din 15 martie 2019 până la 14 martie 2020, proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Ursus Breweries.
În urma a zeci de întâlniri, analize și a realizării unui sondaj de opinie cu participarea a peste 100 de speologi din 31 de asociații speologice, au rezultat câteva date interesante cu privire la situația actuală din România: 58,5% dintre speologi consideră că procedura de avizare și autorizare a activității speologice este greoaie; 84,1% dintre speologi sunt de părere că activitatea speologică prin prevederile actelor normative actuale este obstrucționată; 81,7% dintre speologi consideră că există un fenomen de regres al activității speologice din cauza disfuncțiilor actelor normative din prezent; 82.2% dintre speologi cred că activitatea speologică în ultimii ani este afectată mult și foarte mult.
În ceea ce privește soluțiile identificate de speologi pentru fundamentarea legii peșterilor, s-au conturat câteva elemente comune. 89,3% dintre speologi consideră, deloc surprinzător, că activitatea speoturistică este importantă. Interesant este că 81,5% dintre speologi spun că peșterile trebuie să fie în proprietatea statului și, mai mult decât atât, 85,4% consideră că statul ar trebui să finanțeze funcționarea unui cadastru al peșterilor. Pe de altă parte, aproape jumătate dintre speologii intervievați, respectiv 39,5%, consideră că stocarea rezultatelor speologilor (hărți, documentare) ar trebui să fie la o instituție publică, posibil Ministerul Mediului.
„Suprafața carstificabilă din România este de peste 2,3%, iar numărul peșterilor este între 10.000 și 13.000. Numărul peșterilor este aproximativ pentru că în acest moment nu există un inventar centralizat/actualizat al statului și nici o cadastrare standardizată a acestor goluri naturale subterane. Organizațiile speologice sunt în regres numeric, iar dezvoltarea activităților speologice și dezvoltarea organizațională comparativ cu alte țări europene stagnează, în detrimentul României”, ne-a declarat Bogdan Bădescu, președintele Asociației Speologice Exploratorii din Reșița.
Acesta ține să sublinieze că activitatea speologică are un important rol important în societate prin contribuția sa în: explorarea și topografierea golurilor carstice subterane; cercetarea mediului carstic și conservarea patrimoniului național/european; cartarea și evaluarea habitatului 8310 în vederea respectării directivelor europene; identificarea drenajelor de apă subterană ce pot fi sursă de apă potabilă pentru localități; descoperirea peșterilor ce pot fi amenajate turistic, cu impact economic major într-o regiune; localizarea siturilor arheologice subterane ce fac parte din istoria țării; educația non-formală a tinerilor și adulților; documentarea golurilor subterane ce pot periclita construcții civile și industriale.
Pentru toate aceste motive, spune Bogdan Bădescu, „considerăm necesară asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru utilizarea eficientă a peșterilor din România, având în vedere potențialul speologic existent care este prea puțin explorat și exploatat”.
Amintim că Asociația Speologică Exploratorii (ASE) este o organizație neguvernamentală înființată în anul 1961 cu scopul de a cerceta, conserva mediul natural și dezvolta sectorul neguvernamental, cu sediul central în oraşul Reşiţa. ASE este membră a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), Asociației European Green Belt și Federaţiei Române de Speologie (FRS). Arealele carstice şi ariile protejate constituie o prioritate pentru acţiunile de explorare, cercetare, protecţie şi conservare desfăşurate de membri/voluntari. În aproape 60 de ani, ASE a descoperit și cercetat peste 1.200 peșteri, deci aproximativ 10% din peșterile României!
