Înaintea alegerilor europarlamentare părea că președintele Iohannis ar putea avea o concurență serioasă pentru ocuparea fotoliului de președinte la alegerile prezidențiale de la finele acestui an. Alianța USR-PLUS, deși venea din poziția de outsider, a reușit un scor peste așteptări la europarlamentare, fapt ce i-a determinat pe decidenții de la vârful alianței să spere că pot concura de la egal la egal cu actualul președinte.
Strategia celor de la USR-PLUS a fost una total neinspirată după succesul de la alegerile europarlamentare. Deși se lansase imediat în spațiul public, după alegerile pentru Parlamentul European, ideea că un candidat din partea alianței ar putea să-i pună probleme serioase actualului președinte, Klaus Iohannis, deciziile din cadrul mariajului politic dintre cele două partide au dovedit contrariul. În primul rând, cei din alianță anunțaseră că va urma un sondaj de opinie pentru a stabili candidatul. Acest lucru nu s-a mai întâmplat și dacă alianța părea altceva decât ceea ce avem pe scena politică actuală, se pare că s-au molipsit repede și USR și PLUS, aceștia făcând o „înțelegere” tipic politicianistă pe sistemul: eu (Barna) la președinție și tu (Cioloș) premier. Nu că așa ceva ar fi posibil, dar pentru a acumula cât mai mult capital politic, cei doi au lăsat să se înțeleagă faptul că ei sunt viitorul acestei țări. Apoi alegerea lui Barna ca președinte printr-o modalitate demnă de cel de-al XV-lea congres. Trebuie să mai menționăm că și faptul că nu au declarat ferm că își doresc guvernarea, înainte de alegerile parlamentare de anul viitor, a fost un factor important în percepția publică a simpatizanților USR. Apoi, din postura de candidat la prezidențiale, Dan Barna a făcut o serie de declarații ce ne-au demonstrat că șeful USR mai are multe de învățat și este cam nepregătit politic.
Toate acestea vin în contextul unor candidaturi la șefia statului ce nu par a naște o emoție ce o să-l clintească în vreun fel pe actualul președinte din poziția de favorit la încă un mandat la Cotroceni. Neînțelegerile dintre PSD, ALDE și PRO România i-au netezit calea lui Iohannis de a-și prelungi șederea la Palatul din Bulevardul Geniului cu încă 5 ani. Chiar și uniți, celor de pe partea stângă a politicii românești le era greu să câștige Cotroceniul, însă măcar aveam o luptă interesantă. Nici independenții nu par a crea o emoție ce ar scoate din case mase de votanți, ba mai mult aceștia se fac de râs în fiecare zi cu declarații și comportamente demne, uneori, de Cronica Cârcotașilor. Iar ca exemplu o avem pe Ramona Bruynseels, candidată semi-independentă, care a declarat că Rusia face parte din NATO. Ce-i drept, declarația ei a fost explicată ulterior și a mai atenuat puțin din „gravitatea” ei, însă insuficient.
Pretendentul cel mai serios pentru încă un mandat la Cotroceni, Klaus Iohannis, este candidatul cu cele mai puține greșeli vizibile. Încă de la anunțarea candidaturii, Iohannis a fost consecvent cu politica pe care a implementat-o în primii 4 ani și jumătate de când este președinte. Mereu serios, apărător al justiției, cu mesaje anti-PSD, criticând mereu Guvernul când trebuia și cu o rigurozitate de neamț. Vorbe puține, mesaje cu multe cuvinte ce au impact asupra celor nemulțumiți, ieșiri punctuale și o ținută demnă de un președinte. E drept, nu seamănă deloc cu vreun președinte post-decembrist, este uneori anost și lipsit de umanitate, ar zice unii ce se raportează la fostul președinte Băsescu. Probabil și această rigurozitate a prins în rândul celor peste 40% care îl vor vota în primul tur, conform sondajelor.
Așadar, ne așteaptă o toamnă liniștită și lipsită de confruntări spumoase ca-n campaniile prezidențiale anterioare. Iohannis, spre deosebire de Ponta, cel care se vedea președinte în 2014, chiar se poate uita liniștit la televizor cu o pungă de popcorn în față, iar între trei știri despre crimele din Caracal, va primi și vestea că își poate prelungi sejurul la Cotroceni.
