Ministrul Educației și Cercetării a fost sesizat zilele trecute printr-o scrisoare deschisă despre efectele nefaste ale managementului neperformant din ultimii 10 ani de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița. Scrisoarea este semnată de președintele de onoare al Sindicatului FIRES din UEMR, prof. univ. dr. ing. Eugen Răduca, care ne-a declarat că a fost susținut în demersul său de mai mulți colegi din cadrul universității.
Eugen Răduca semnalează o serie de anomalii existente pe patru planuri: salarizarea, politica de personal și relațiile cu studenții, calitatea actului educațional, patrimoniu. Ne vom referi în cele ce urmează la cel din urmă aspect.
„În acest moment, UEMR nu are practic în afara clădirilor din Piața Traian Vuia nr. 1- 4, sediul UEMR, nici un imobil funcțional”, subliniază Eugen Răduca.
Campusul de la Coronini, inclus în UEMR Servicii SRL, cu 60% acționariat UEMR, se află în insolvență, în prezent derulându-se procesul de faliment, după ce ani de zile acesta a funcționat pe pierdere, „fiind, din câte cunoaștem, singura unitate (și) comercială neprofitabilă de pe Clisura Dunării. Un timp a fost administrator Președintele Ligii Studenților din UEMR, care fost declarat câștigător al unui așa zis concurs împotriva unei persoane cu doctorat în marketing!!! Paguba produsă în timpul cât acesta a condus obiectivul a fost considerabilă, banii nefiind recuperați”, semnalează petiționarul.
După ce amintește că Sala de Sport din Moroasa funcționează pe pierderi și că „nu se desfășoară aproape nici o activitate în aceasta”, Eugen Răduca trece la cea mai dureroasă problemă ce ține de administrarea patrimoniului: Campusul Cămin Cantină al UEMR.
„Nu avem nici un cămin pentru studenți propriu, funcțional! Unicul cămin proprietate a UEMR, face parte din Campus Cămin Cantină al UEMR, care este într-o situație cu totul specială. AICI CONSIDERĂM CĂ ESTE CHEIA COMPLICITĂȚILOR ȘI INTERESELOR, UNOR GRUPURI DUBIOASE / PERSOANE INFLUENTE DIN JURUL UEMR, ÎN JOC FIIND (derulându-se) CÂTEVA MILIOANE DE EURO”, punctează profesorul universitar.
Acesta amintește că ansamblul imobiliar a făcut obiectul unui proiect finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013, cu termen de finalizare anul 2015. Apoi, „după prelungiri la prelungiri”, s-a convenit un nou deadline, respectiv termen decembrie 2018, dar nici în prezent obiectivul nu este finalizat. „Contractul, încheiat între UEMR și Ministerul Dezvoltării, este reziliat, dar, probabil pentru a trage de timp, sperând să finalizeze lucrările, vinovații de situația actuală sperând să scape nevătămați în acest fel, UEMR a contestat Ministerul Dezvoltării. Acest fapt este argumentat prin aceea că, acolo, la Campus, acum, se cheltuiesc în continuare bani publici. Acum se lucrează la Campus ca să poată fi finalizate vreo 2 nivele, iar obiectivul să poată fi declarat funcțional”.
În concluzie, în prezent și de vreo 7 ani încoace, spune Răduca, UEMR nu are Cămin studențesc propriu funcțional, deși, la momentul când a fost dezafectat (anul 2013), era funcțional (acolo fiind cazați câteva sute de studenți) și destul de modern, după ce tocmai fusese renovat în mandatul fostului rector UEMR, prof. univ. dr. Ioan Vela.
Eugen Răduca consideră, în aceste condiții, că este inexplicabil de ce un cămin studențesc, unicul aflat în proprietatea UEMR, funcțional la acel moment (2013) și nu de mult renovat, a fost dezafectat și supus unei noi modernizări: „fonduri UE de aproape 6 milioane de euro (căminul + cantina) pentru a i se suplimenta numărul de locuri existente atunci, cu doar vreo 100 de locuri? Cum se justifică și de ce ar avea studenții nevoie de dotări de lux, de hotel de 4 / 5 stele (cu frigidere, chiuvete de circa 1000 euro bucata, etc., în camere)? De ce nici după 5 ani de la termenul inițial stabilit pentru finalizare, obiectivul nu este funcțional? Timp în care acest obiectiv (Campus Cămin – Cantină, cod SMIS 13447, POR 2007-2013) a primit constant mulți bani publici (peste cei veniți de la UE) de la structuri centrale din București”. Răduca precizează chiar că acești bani fuseseră alocați pentru cheltuieli de capital, dar Senatul UEMR i-ar fi direcționat spre obiectivul Campus universitar Complex Eftimie Murgu.
„Cu 6 milioane de euro s-ar fi putut construi în Reșița un minicartier de vile sau, cum se exprima un fost student, «s-ar fi putut cumpăra garsoniere în Reșița la toți studenții», nu doar adăugarea unui etaj și a unei mansarde la un cămin studențesc, care era funcțional”, arată Eugen Răduca în scrisoarea deschisă adresată ministrului Educației.
Profesorul universitar enumeră și câteva din erorile făcute pe parcursul derulării proiectului: ca să se introducă frigidere în camere au fost tăiate uși; nu au fost prevăzute cărămizi pentru mansardă; la un moment dat a avut loc un incendiu în cămin, care a distrus instalația electrică și geamuri termopan; nu au fost prevăzuți bani pentru racordul la gaze naturale.
În același document, se aduce la cunoștința ministrului Monica Anisie că, inițial, la această lucrare de 6 milioane de euro a fost desemnat ca antreprenor general o firmă (ELCO CONSTRUCT) care, în anul 2013, avea 26 angajați (avusese 18 în 2012) și pierderi de 214.041 lei. Și că, bineînțeles, firma avea să intre în scurt timp în insolvență. Apoi a urmat o altă atribuire cel puțin suspectă.
„Lucrarea a fost atribuită, apoi, unei firme din Serbia!?, SC Strategik Put, în condiții de asemenea dubioase, spunem noi (și nelegale, spun alții, nu erau firme în UE?). Această firmă a fost surprinsă în flagrant de Institutul (Inspectoratul, n.r.) Teritorial de Muncă Caraș-Severin (ITM CS) lucrând la negru, cu angajați (inclusiv studenți din UEMR), fără documente”, subliniază Răduca, anexând totodată la scrisoare și documente doveditoare.
Proiectul Campusul universitar Complex Eftimie Murgu ar putea fi cea mai mare fraudă cu fonduri UE din domeniul învățământului superior, scrie profesorul universitar din Reșița, adăugând că „această fraudă este în curs de derulare și acum, în mandatul Dumneavoastră, Doamnă Ministru. Acesta, și altele, au consumat nejustificat bani publici, ai noștri, ai tuturor. Cine suportă daunele?”, conchide cu o întrebare retorică semnatarul scrisorii deschise.
Constatând că Ministerul Educației și alte structuri centrale nu au făcut în ultimii ani nimic memorabil pentru îndreptarea situației și că, atunci când voiau să se spele pe mâini, invocau autonomia universitară, profesorul universitar Eugen Răduca ține să sublinieze că autonomia și independența sunt noțiuni diferite. Iar conform articolului 123 (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, autonomia universitară se aplică „cu respectarea strictă a legislației în vigoare „.
