Suntem prezenți și pe

Actualitate

Vaccinarea antiCOVID a început. „Persoanele vaccinate nu au înregistrat efecte adverse”

Publicat cu

în

Ieri, 27 decembrie, a început campania de vaccinare în România. Debutul campaniei a fost marcat la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“ din capitală, a anunțat Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

„Prima persoană vaccinată a fost Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie a acestui an, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2. Acțiunile au continuat și la nivel național, iar în 27 decembrie, la ora 18.00, numărul total de cadre medicale din cele 10 spitale cărora li s-a administrat deja prima doză de vaccinuri este de 960. Persoanele vaccinate nu au înregistrat efecte adverse”, informează Cancelaria Instituției Prefectului Caraș-Severin, citând comunicatul de presă al Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Vaccinul a fost distribuit astfel: Brașov – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase – 100 de doze; București – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“ – 600 de doze; București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș“ – 530 de doze; Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca – 375 doze; Constanța – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța – 170 doze; Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“ Craiova – 90 doze; Iași – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase – 260 doze; Maramureș – Spitalul de Urgență Baia Mare – 210 doze; Suceava – Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava – 250 doze; Timiș – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“ Timișoara – 450 doze.

Vaccinarea personalului medical din cele zece unități medicale aflate în prima linie în lupta cu COVID-19, din tranșa de vaccinuri livrate în data de 25 decembrie, continuă azi, 28 decembrie, și mâine. Următoarea tranșă va sosi în țara noastră marți, 29 decembrie, vaccinurile urmând să ajungă în aceeași zi în București, Cluj și Timișoara, iar miercuri, 30 decembrie, în Brașov, Constanța, Craiova și Iași. Autoritățile își propun ca în jumătate de an să se atingă un grad de imunizare de peste 60 la sută din populație. În baza contractului semnat de Comisia Europeană cu BioNTtech/Pfizer, România poate accesa peste 10 milioane de doze de vaccin.

Efectul vaccinului

Odată cu identificarea unei noi tulpini a virusului SARS-CoV-2 în Regatul Unit, s-a pus problema eficacității vaccinurilor dezvoltate până în acest moment. Ministerul Sănătății a prezentat câteva clarificări în acest sens:

Vaccinurile recent dezvoltate au ca țintă proteina Spike a noului coronavirus, glicoproteină de suprafață a virusului, capabilă să declanșeze un răspuns imun. Aceasta este responsabilă de pătrunderea virusului în celulele umane (și, implicit, declanșarea infecției), prin legarea la receptori specifici care sunt localizați la nivelul tractului respirator și tractului gastrointestinal. Proteina Spike se leagă la acești receptori printr-o regiune denumită domeniu de legare a receptorului. Sistemul imun recunoaște proteina Spike ca fiind străină – similar momentului în care virusul pătrunde în organism și atunci când ea este produsă postvaccinal – și declanșează răspunsul imun în urma căruia se produc anticorpi.

S-a demonstrat că anticorpii produși în urma infecției naturale cu virusul SARS-CoV-2 recunosc multe regiuni ale proteinei de suprafață a virusului (proteina Spike). Într-adevăr, modificarea acestor regiuni din cauza mutațiilor ar putea conduce la scăderea eficienței anticorpilor (fie ei produși în urma infecției naturale sau în urma vaccinării). Dar, pentru ca acest lucru să se realizeze, ar fi necesară acumularea unui număr mare de mutații astfel încât să fie eliminată complet protecția conferită, iar acest fenomen ar dura o perioadă lungă de timp, luând în considerare rata de mutație a virusului.

Pe termen lung, această posibilitate nu poate fi în totalitate exclusă. Și totuși, chiar dacă s-ar întâmpla acest lucru, nu ar fi necesară reluarea întregului proces de dezvoltare a vaccinurilor, ci doar adaptarea periodică a acestora la tulpinile circulante. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă vaccinarea antigripală, pentru care recomandarea tulpinilor ce urmează a fi incluse în vaccin pentru fiecare sezon se schimbă anual, iar vaccinul este produs, testat și administrat într-un interval de doar câteva luni.

VEZI detalii:

  1. Centers for Disease Control and Prevention. Understanding mRNA COVID19 Vaccines, 2020. Available at: https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/vaccines/different-vaccines/mrna.html
  2. Kemp SA, Datir RP, Collier DA, Ferreira ATM, Carabelli A , Harvey W, et al. Recurrent emergence and transmission of a SARS-CoV-2 Spike deletion H69/V70.  https://doi.org/10.1101/2020.12.
  3. Yi Z, Ling Y, Zhang X, Chen J, Hu K, Wang Y, et al. Functional mapping of B-cell linear epitopes of SARS-CoV-2 in COVID-19 convalescent population. Emerging Microbes & Infections, 2020; 9(1): 1988–1996. 10.1080/22221751.2020.1815591.
  4. Callaway E. The coronavirus is mutating — does it matter?. Nature, 2020; 585 (7824): 7824. 10.1038/d41586-020-02544-6.
  5. WHO. Influenza vaccines.  http://www.who.int/immunization/research/development/influenza/en/

Sursă foto: digi24.ro

Facebook Comments

Cele mai citite