Via Transilvanica, 280 km prin Banatul Montan. Este cel mai lung tronson din cei 1.300 km ai traseului

Cel mai lung tronson al Via Transilvanica, drumul care unește România de la nord la sud, se află în Caraș-Severin. Acesta va avea 280 km, iar lucrările pentru amenajarea primilor 150 km au demarat la acest început de an.

Nu au trecut nici două luni de când primarul Reșiței, Ioan Popa, și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, îi convingeau pe inițiatorii proiectului „Via Transilvanica – drumul care unește”, ultramaratonistul Tiberiu Ușeriu și fratele său, Alin Ușeriu, să extindă traseul care trece prin Banatul Montan, că Via Transilvanica începe să prindă contur și în acest colț de țară. Lucrările au demarat cu ajutorul a doi sponsori privați, E.ON și Decathlon, care au „cumpărat” 150 de kilometri, în acest proiect nefiind acceptată finanțare din bani publici.

CITEȘTE ȘI: Via Transilvanica, schimbări pe ultima sută de (kilo)metri. Ioan Popa și Romeo Dunca extind traseul prin Banatul Montan!

„Am început să lucrăm în județul Caraș-Severin. Avem sprijinul autorităților locale, avem sprijinul unor antreprenori locali, organizații, oameni cu drag de biciclit sau drumeție, oameni cu drag de Via Transilvanica și drumul care unește. Toți aceștia s-au unit, ne-am cunoscut și am început planurile pentru acest an. Am desenat, în mare, traseul, l-am trecut și pe ici și pe colo, tocmai datorită faptului că fiecare județ este special, fiecare zonă scoate ceva nou și interesant din desaga cu frumuseți. Astfel, traseul a devenit de 280 kilometri de lung, lucru ce brusc ne-a tăiat răsuflarea. Acesta duce și pe fosta cale ferată, apoi pe munți și dealuri coborând în văi, prin Banatul Montan cu satele-i demult uitate și pe la cascade minunate și admirate de întreaga lume. Una dintre motivațiile care să ne facă să ne apucăm de treabă a fost contribuția de 100 kilometri de la E.ON,  partenerii pentru sustenabilitate ai proiectului, iar celălalt motiv de a continua a fost Decathlon Romania, care a contribuit cu alți 50 kilometri”, informează Asociația Tășuleasa Social, care implementează proiectul „Via Transilvanica – drumul care unește”.

Aceștia au și un mesaj de suflet pentru toți cei care doresc „să adopte kilometri” în județul Caraș-Severin, unde se găsește cel mai lung traseu al Via Transilvanica din toate cele județe pe care le traversează: „Acest județ, această călătorie și acest drum, zică lumea orișice, este unul fermecat. Avem o țară fabuloasă și una din cele mai mari bucurii pe care ne-o putem oferi nouă înșine este să o descoperim la pas, în pace și cu veselie, cu sufletul deschis pentru oameni și peisaje fermecate, pentru oameni simpli ce n-au văzut demult civilizație, pentru locuri încărcate cultural sau energetic sau pentru posibile stări de catharsis. Dragilor, să înceapă călătoria (treaba) în județul Caraș-Severin, cu sufletul, inima și mintea deschise, primind cu bucurie tot ce acest ținut minunat ne va oferi!”.

Demararea lucrărilor la traseul din Banatul Montan a fost salutată de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. „Cel mai lung traseu aflat într- un județ, al acestei frumoase modalități de prezentare a țării noastre, se află în Caraș-Severin. Mă bucur că împreună cu primarul Ioan Popa, alături de Coco (Cornel Galescu, n.r.), Doru Coșei și Cătălin Gavrilă, am reușit să lungim cu tupeu și neobrăzare chiar, la maxim, șerpuirea lui prin frumosul Banat Montan. Din fericire, 150 de kilometri din cei 280 și-au găsit sponsori mai repede decât ne așteptam. E doar un umil început al schimbărilor ce vor urma”, a postat Romeo Dunca pe pagina sa de facebook.

Via Transilvanica este un traseu tematic de aproximativ 1.300 de kilometri ce străbate România din Bucovina, de la Putna, până la Drobeta Turnu-Severin, la Dunăre, prin zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. Proiectul a demarat în 2018, pentru a marca Centenarul Marii Uniri.

 

P.S. Conform contractului de adopție, sarcinile unui „părinte adoptiv” sunt următoarele: • să efectueze vizite pe traseul „adoptat” de câte ori este necesar sau cel puțin o dată pe lună; • să efectueze activități de ecologizare pe traseul „adoptat” de câte ori este necesar sau cel puțin o dată pe lună; • să raporteze „beneficiarului” și autorităților locale diversele stricăciuni ce survin pe traseu (fie la marcaje, fie la traseul în sine, cărare sau la borne); • să mențină o relație amiabilă, bazată pe bună credință cu autoritatea locală în ceea ce privește orice temă legată de traseul Via Transilvanica (vizite turiști, împiedicare de folosință, stricăciuni, recuperare costuri reparații etc.); • să se implice împreună cu autoritatea locală sau cu „beneficiarul” la eventualele reparații pe traseu sau ecologizări; • să interacționeze periodic cu comunitatea locală, cu scopul de a identifica oportunități pe care le poate oferi comunitatea, traseul pe porțiunea adoptată și să informeze „beneficiarul” despre acestea; • cel puțin o dată pe an se va raporta „beneficiarului” starea de fapt a traseului „adoptat” și a problemelor de interes general cu care acesta se confruntă.

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite