Caraș-Severinul este un județ cu o varietate complexă de trasee turistice unice. Clisura Dunării, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Valea Beiului, Valea Cernei, Ciudanovița, Valea Minișului, Valea Almajului găzduiesc trasee și locuri vizitate de mulți turiști pasionați de natură. Aceste zone adăpostesc populații însemnate de vipere. Dacă aveți ghinionul să fiți mușcați de una, e bine să știți că primul ajutor trebuie să vi-l acordați chiar dumneavoastră. Și primul, și al doilea, și al treilea… Pentru că poate dura mult și bine până să vi se administreze serul antiviperin! Din fericire însă, viperele nu atacă decât atunci când sunt atacate.
În urmă cu câțiva ani, la nivelul Ministerului Sănătății s-a hotărât ca Direcțiile de sănătate publică să nu mai achiziționeze dozele de ser antiviperin considerate necesare în funcție de specificul fiecărui județ. Daniel Botgros, purtător de cuvânt al DSP Caraș-Severin, ne-a declarat că, într-adevăr, „de câțiva ani, solicitările de ser antiviperin le fac spitalele direct către Unifarm, companie care susține că în doar câteva ore poate onora orice solicitare venită de la spitalele din țară. Astfel de vaccin se administrează pacientului doar la spital, sub supraveghere medicală”.
Ce efecte a avut această decizie? Răspunsul l-am aflat de la Compartimentul Relații cu Publicul al Spitalului Județean de Urgență Reșița.
„Spitalul Județean de Urgență Reșița nu are, în prezent, nici o doză de antiviperin, întrucât Compania Națională Unifarm S.A., singura abilitată să distribuie acest ser spitalelor, furnizează doar în momentul în care unitatea medicală primește un astfel de caz. În momentul în care la Unitatea de Primiri Urgențe este adus un pacient cu mușcătură de viperă, personalul medical solicită imediat antiviperinul, iar reprezentanții C.N. Unifarm furnizează serul în cel mai scurt timp de la solicitare. Procedura este aceeași în toate spitalele din țară, nu doar la Reșița”, ne-a lămurit Roxana Bălan, de la Compartimentul Relații cu Publicul al SJUR.
Dacă ați aflat, acum, care va fi comportamentul autorităților în cazul în care vreun turist este mușcat de viperă, devine cu atât mai important să cunoașteți comportamentul… șerpilor veninoși. Iar dacă veți cădea victimă unei vipere, până să primiți o mână salvatoare din partea Statului, viața dumneavoastră depinde de măsurile de prim ajutor pe care le veți pune în practică.
Vipera cu corn înseamnă 90% din populația de vipere!
Nu de multe ori, necunoașterea comportamentului șerpilor veninoși a dus la accidente mai puțin plăcute. Mai mult, și necunoașterea speciei de șarpe a făcut victime în rândul iubitorilor de natură și pasionaților de drumeții. În acest sens, în fiecare an Asociația Wild Caraș-Severin a venit în sprijinul turiștilor ce vizitează zonele respective. În județ întâlnim două specii de viperă: vipera cu corn bănățeană (ammodytes ammodytes), care reprezintă circa 90% din populația de vipere din județ, și vipera comună (berus), mult mai slab reprezentată în județ, circa 10% din total. Le putem deosebi foarte ușor, deoarece vipera cu corn, așa cum o trădează numele, are acel corn în vârful capului. Care este cea mai periculoasă?
„Se pare că vipera cu corn are un avans, deoarece, deși are o concentrație mai mică de hemotoxine, injectează o cantitate mai mare de venin. De asemenea, vipera cu corn (în special exemplarele mari, femele) alege de multe ori să nu se retragă, rămânând în pozie de atac. Vipera comună are o concentrație mai mare de hemotoxine, dar injectează o cantitate mai mică de venin. Din fericire, vipera comună este puțin mai «sperioasă» și se retrage rapid. Însă, de departe, cei mai periculoși sunt juvenilii. Aceștia au o cantitate foarte mare de hemotoxine și, în plus, sunt mult mai agresivi. Am întâlnit mulți «viteji » care s-au pus în situații extrem de periculoase cu «puiuții de viperă», anul trecut un turist a prins în mână un asemenea exemplar în Cazanele Dunării, după care și-a petrecut o perioadă de câteva săptămâni la terapie intensivă”, informează specialiștii de la Asociația Wild Caraș-Severin.
Viperele adulte sunt mult mai echilibrate, evită să muște din mai multe motive: nu își irosesc veninul, deoarece cu el își obțin hrană, iar de multe ori prima mușcătura e seacă, doar de avertizare; intuiesc că vor fi ucise dacă vor provoca o mușcătura dureroasă unei viețuitoare mai mari.
Legat de comportametul viperelor și despre ce trebuie să facem atunci când ieșim în natură, cei de la Asociația Wild Caraș-Severin vin cu următoarele recomandări: „Din păcate, foarte multă lume e îngrozită de prezența viperelor, am cunoscut persoane care evită să facă drumeții în perioadă în care viperele sunt active. Tot din păcate, viperele au ajuns să fie demonizate, să fie privite ca niște monștri care așteaptă să sară pe oameni și, cu o mușcătura cu sânge rece, să îi ucidă. În realitate, viperele sunt viețuitoare care evită pe cât posibil contactul cu omul, fug la primul semn al prezenței acestuia și atacă doar și doar în situații limită, când nu mai au altă alternativă”.
Ce trebuie să facă turistul, omul iubitor de natură?
În primul rând, să se informeze puțin în privința traseului pe care dorește să-l parcurgă (asta îl ajută nu numai în privință viperelor). Viperele au un camuflaj extrem de bun, așa că nu vă bazați că o să le vedeți. Ați fi uimiți dacă ați ști pe lângă câte ați trecut și ați fost „iertați”. Totodată, turistul trebuie să fie echipat corespunzător: bocanci, pantaloni lungi dintr-un material mai rezistent, Asociația Wild Caraș-Severin recomandă și ciorapul tras peste pantalon (măsură care ajută și în cazul căpușelor). Pentru un plus de siguranță, puteți purta o pereche de parazăpezi. Merită să țineți cont și de următoarele aspecte:
- o viperă în poziție de atac poate „sări” între o treime și două treimi din lungimea ei, deci circa 30-60 cm. Nu intrați în panică atunci când vedeți o viperă! Încercați să o ocoliți la o distanță de câțiva metri, iar dacă aceasta încearcă să plece, aveți răbdare să se retragă. Dacă o întâlniți pe o potecă și e amorțită, puteți să o îndepărtați cu un băț lung;
- viperele sunt active și noaptea atunci când temperaturile sunt ridicate. Asta deoarece viperele evită temperaturile ridicate din timpul zilei și pentru că noaptea vânează rozătoare. Acest obicei le aduce uneori în apropierea așezărilor umane;
- viperele sunt protejate prin Legea 13/1993 privind aderarea României la Convenția pentru conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, uciderea sau capturarea acestora sunt pedepsite prin lege.
Turistul trebuie să fie atent când se așează în iarbă, când face cățărări sau pășește peste praguri de piatră sau trunchiuri de copaci căzuți, locuri unde viperelor le place să se camufleze. Dacă se vor trezi brusc cu un picior în față sau chiar pe ele, cu siguranță vor ataca. De asemenea, turiștii e bine să fie mai prudenți atunci când aleg să facă drumeții în afară traseelor frecvent circulate (în zone virgine). Acolo viperele e posibil să nu mai fi venit în contact cu omul, să nu se retragă și să atace dacă nu se păstrează „distanța de confort” față de ele.
Dacă sunteți, totuși, mușcat de viperă…
În cazul unei mușcături de viperă, trebuie să țineți cont de următoarele lucruri:
- încercați să vă liniștiți, nu intrați în panică;
- sunați la 112 și anunțați imediat incidentul. În cazul în care nu aveți semnal, deplasați-vă calm până într-o zonă cu semnal GSM (serviciul de urgență poate fi apelat din orice rețea mobilă);
- stați în poziție orizontală până la sosirea ajutoarelor;
- curățați locul mușcăturii cu apă;
- nu faceți incizii ca să se scurgă sângele;
- nu aplicați garou, veninul va avea o concentrație mare și va distruge celulele;
- nu aplicați obiecte reci sau gheață;
- nu consumați alcool;
- se recomandă hidratarea persoanei mușcate;
- se poate aplica o fașă elastică pe membrul mușcat.
Sursă foto: FB Asociația Wild Caraș-Severin
