ZBATERE ÎN DEZBATERE

 

Într-o perioadă cu multe modificări la nivel global, cu multe evenimente negative, într-o Românie lovită de crize de tot felul, în care cea emoțională afectează în special copiii, Ministerul Educației și-a propus prin noua sa lege să desființeze exact acele instituții specializate în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii: Centrele de Resurse și Asistență Educațională!

 

Acestea au fost înființate în vremea ministrului Miclea și consolidate în vremea ministrului Funeriu, tocmai pentru importanța serviciilor oferite prin cabinetele aflate în școli: consiliere psihopedagogică, orientare şcolară şi profesională, terapie a tulburărilor de limbaj, informare şi prevenție, dezvoltare personală, terapii specifice, mediere școlară, consultanţă pentru educaţie incluzivă, consiliere şi prevenire a delincvenţei juvenile etc.

 

Desființarea CJRAE/CMBRAE are, însă, consecințe în plan financiar, funcțional, etic și de organizare a educației incluzive. Să detaliem, așa cum sunt ele prezentate de comunitatea profesorilor consilieri școlari și profesorilor logopezi din țară, în Memoriul însoțit de un set de propuneri concrete, adresat Ministrului Sorin Cîmpeanu:

 

Consecințe de ordin financiar

 

  • a) Deși articolul 19 (8) stipulează că în fiecare unitate de învăţământ se va asigura funcționarea și dotarea corespunzătoare a cel puțin unui compartiment de asistență psihopedagogică, a unei camere resursă pentru educație specială, ne exprimăm rezerva privind posibilitatea susținerii financiare a acestui demers. Înființarea de posturi de profesor consilier școlar și profesor logoped în fiecare unitate de învățământ presupune triplarea numărului de specialiști, pe de o parte, și dotarea cabinetelor, pe de altă parte. Această poziție este justificată de faptul că, până în prezent, domeniul educație a obținut sub 3% din PIB,  iar în ultimii 10 ani, la nivelul CJRAE/CMBRAE, înființarea de noi posturi a fost aprobată în foarte rare ocazii. Ultimele dotări finanțate de către Ministerul Educației au avut loc în anul 2006, an în care au fost create cabinetele de asistență psihopedagogică și de logopedie, iar prevederile articolului 106, alineatul 1 din Noua Lege a Învățământului Preuniversitar, privind finanțarea, se vor aplica treptat până în 2027,  atunci Educația va primi 15% din bugetul general consolidat. (Comunicatul Guvernului României)

 

  • b) În unitățile de învățământ mici, aflate în situația reducerii efectivelor de elevi, profesorul consilier școlar este privit de către director (angajator) ca fiind dispensabil, urmând, în consecință, restrângerea de activitate. În acest context, copiii/elevii din aceste unități nu vor mai beneficia de servicii de asistență psihopedagogică. În prezent, în cazuri similare, postul profesorului consilier școlar este reorganizat la nivelul CJRAE/CMBRAE, astfel încât să acopere nevoile beneficiarilor direcți din fiecare județ.

 

Consecințe de ordin funcțional

 

Prin structura sa, CJRAE/CMBRAE  cuprinde compartimentele CJAP și CLI, cu rol de monitorizare, coordonare și oferire de servicii de consiliere educațională și logopedie elevilor din mediul rural din cadrul unităților de învățământ în care nu există cabinete de asistență psihopedagogică. În contextul noului proiect de lege, conform articolului 95 (4),  toţi specialiştii CJRAE/CMBRAE îşi vor desfăşura activitatea în compartimente nou înfiinţate în (parte dintre) unităţile şcolare. Conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației, posibilitatea existenței unui consilier școlar în fiecare unitate de învățământ se va realiza treptat, până în 2027. Având în vedere că, în acest moment, în România există cca. 2600 de norme de profesori consilieri școlari, aceștia, potrivit noii legi a educației, își vor desfășura activitatea în 2600 de unități de învățământ (majoritatea din mediul urban) din cele cca. 6400 de unități de învățământ de stat existente. În consecință, preșcolarii și elevii din 3800 unități de învățământ din România NU vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere de specialitate.  Din păcate, cei mai afectați elevi vor fi cei din şcolile din mediul rural, în care nu vor funcționa cabinete de specialitate, acești elevi nu vor mai avea acces la serviciile de consiliere și logopedie, creând astfel o discrepanţă majoră între mediul urban şi mediul rural, în ceea ce priveşte accesul la o educaţie de calitate. În contextul acesta, se naște întrebarea: mai putem vorbi, oare, de incluziunea tuturor copiilor? 

 

Consecințe legate de etică și profesionalism

 

Conform standardelor de etică, care ghidează profesia de consilier școlar, se recomandă evitarea exercitării dublului rol. Relația pe care profesorul consilier școlar trebuie să o aibă cu directorul școlii este de colaborare și nu de subordonare. Problemele școlii trebuie tratate de către director și consilier școlar din poziție de colaborare și nu de subordonare, aplicând principiile descentralizării, promovate de proiectul de suflet al Președintelui Iohannis, „România Educată”.

 

Profesorul consilier școlar are atribuții de consiliere a elevilor, părinților și cadrelor didactice și nu sunt puține situațiile în care consilierea vizează raporturile / relațiile dintre aceste persoane și/sau raporturile / relațiile dintre aceste persoane și conducerile unităților de învățământ, precum și efectele unor fenomene rezultate din mecanismele specifice mediului școlar. Eventuala subordonare a profesorului consilier școlar conducerilor acestor unități ar afecta grav și iremediabil imparțialitatea și obiectivitatea muncii profesorului consilier care s-ar vedea supus unor practici sau cutume interne.

 

Prin comparație cu celelalte cadre didactice, profesorul consilier școlar nu este parte a unei catedre constituite în cadrul unității, cum sunt spre exemplu catedrele de matematică, limba și literatura română și celelalte, și nici nu are o reprezentare în forurile de conducere ale școlilor (Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral) ori alte comisii cu un rol de conducere și control, tocmai pentru că este o singularitate atât prin statutul profesional, cât și prin specificul activităților. Privind din această perspectivă, nu se poate înțelege cum și în ce fel se va subordona profesorul consilier școlar conducerilor unităților de învățământ, atâta timp cât în cadrul acestor unități nu există și nu pot exista resursele și mecanismele de coordonare, monitorizare și evaluare a activității profesorului consilier școlar.

 

Depășirea limitelor impuse de competența cadrelor din unitățile de învățământ, inclusiv a celor care fac parte din conduceri, asupra profesorului consilier școlar, precum și a limitelor juridice și procedurale, nu ar face altceva decât să destabilizeze relațiile bune de colaborare din prezent și să provoace apariția unor conflicte de interese.

 

Profesorul consilier școlar este o singularitate cu un caracter deosebit care se definește în dubla ipostază de profesor (sub aspectul pedagogic) și în același timp de consilier școlar (sub aspectul atribuțiilor sale, a problematicilor și conținuturilor vizate de munca și intervenția acestuia). Or, unitățile de învățământ nu dispun de mijloacele și instrumentele organizării și funcționării acestui tip de profesori. De aceea există și este necesară instituția CJRAE, ca instituție reglatoare, de optimizare, dezvoltare, menținere în funcțiune a unui sistem propriu organizatoric.

 

Consecințe legate de organizarea educației incluzive

 

Articolul 23 (7) prevede ca integrarea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale să se realizeze la începutul fiecărui an școlar, de către specialiștii din cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică. Ne întrebăm, cum se va desfășura acest proces în cazul unităților de învățământ unde nu funcționează și nici nu va funcționa acest compartiment, cel puțin până în 2027, în condițiile în care, în prezent, CJRAE/CMBRAE asigură, imparțial și corect, evaluarea, orientarea și integrarea școlară a tuturor copiilor/elevilor,  prin  Serviciul de evaluare și orientare școlară și profesională și Comisia de orientare școlară și profesională – comisie formată din specialiști din mai multe instituții ale statului.

 

În sprijinul demersului nostru, a fost lansată de reprezentanții CJRAE Arad, în acord cu tot personalul din CJRAE/CMBRAE la nivel național o petiție care a strâns până acum aproape 15.000 de semnături ale persoanelor care spun STOP desființării CJRAE/CMBRAE. Petiția poate fi semnată aici: https://www.petitieonline.com/stop_desfiinrii_cjraecmbrae

 

Vrem să fim bine înțeleși: personalul din cadrul CJRAE/CMBRAE susține raportul „România educată” și apreciază măsurile pe care noul proiect de lege a educației le propune în domeniul educației incluzive. Apreciem în mod special articolul 173, alineatul 10, prin care se decide stabilirea normei didactice pentru profesorul consilier școlar raportată la maximum 500 de elevi și maximum 300 de preșcolari; articolul 186, litera k, prin care se facilitează accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor, totodată, înființarea în cadrul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de masă a minimum unui post de profesor consilier școlar, așa cum prevede articolul 125, litera h.

Dar NU suntem de acord desființarea prin comasare a CJRAE/CMBRAE, ci păstrarea personalității juridice a instituției, care, raportat la atribuțiile reglementate de legislația în vigoare, are un rol complex, și nu se rezumă doar la a fi angajatorul profesorilor consilieri școlari și profesorilor logopezi.

 

Desființarea CJRAE/CMBRAE nu este un demers în favoarea elevilor. Nici a părinților acestora, nici a profesorilor. Nici a comunității.

 

Și-atunci, qui prodest desființarea CJRAE?

 

profesor Lucia Peia,

consilier școlar

 

Explicație foto: Dezbatere pe tema noii legi a educației, cu participarea reprezentanților din Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională. București, 27.07.2022

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite