77 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS. Peste 9.000 de de oameni au ajuns în lagărele de muncă forțată din Donbas, Urali și Siberia

La fel ca în fiecare an, la sfârșitul lunii ianuarie, comunitatea germană din Banatul Montan comemorează unul dintre episoadele cele mai tragice din istoria recentă a României: deportarea etnicilor germani pentru „munca de reconstrucție a URSS”, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Executată de către puterea comunistă de la București la comandă sovietică, deportarea etnicilor germani în lagărele de muncă forțată din fosta URSS – în Ucraina de astăzi sau în Siberia – a avut loc în ianuarie 1945. Din Banatul Montan au fost deportați peste 9.000 de etnici germani – bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani –, iar de pe întreg teritoriul României, aproximativ 70.000. Cei care au supraviețuit condițiilor de exterminare în care au fost forțați să muncească în minele din Urali, în centrele metalurgice din Donbas sau în Siberia, la temperaturi de -40 de grade Celsius au revenit acasă cinci ani mai târziu.

În memoria victimelor deportării în URSS, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin organizează, în perioada 21-31 ianuarie, o serie de manifestări comemorative: expoziții, prezentări de carte și slujbe de pomenire în bisericile romano-catolice din Banatul Montan. Programul complet al manifestărilor este următorul:

21-31 ianuarie, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Expoziție filatelică având tematica „Deportarea germanilor în fosta Uniune Sovietică”, din colecția Norbert Blistyar (din Steierdorf, astăzi în Germania);

25 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Prezentare de carte în limba germană: „ORDER 7161“, o carte foto-text a autorului Marc Schroeder din Luxemburg;

26 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Întâlnire cu istoria. Invitat: dr. Ovidiu Laurențiu Roșu, șef Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale. Moderator: Erwin Josef Țigla. Manifestare online în limba română;

27 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Întâlnire cu istoria. Invitați: dr. Anton Sterbling (Fürth/Germania) și Albert Bohn (Oppenheim/Germania). Moderator: Erwin Josef Țigla. Manifestare online în limba germană;

28-31 ianuarie 2022, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița, online:

Expoziție de artă plastică a reșițenilor Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld/Germania) și Franz Binder (*14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reșița).

30 ianuarie 2022, ora 11.30, Monumentul deportaților din Parcul „Cărăşana“ Reșița: Rugăciuni pentru victimele deportării, cu participarea părintelui Veniamin Pălie, urmate de depuneri de coroane;

31 ianuarie 2022, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de artă plastică a reșițenilor Doina și Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de artă plastică „Deutsche Kunst Reschitza”; George Molin și Marianne Florea, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin, precum și Michael Messer (din Sânmartin de Arad, astăzi la Augsburg/Germania).

Duminică, 23 ianuarie, ora 10.00, în cadrul Sfintei Liturghii, comunitatea se va ruga și pentru victimele deportării, în Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” din Orșova; Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” din Caransebeș; Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Oțelu Roșu; Biserica Romano-Catolică „Nașterea Maicii Domnului” din Dognecea; Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Preasfintei Cruci” din Oravița și în Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” din Bocșa Montană. La Reșița, rugăciuni pentru victimele deportării vor fi spuse în cadrul Sfintei Liturghii duminicale pe 30 ianuarie, ora 10.30, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“.

Sursă foto: historia.ro