Criza economică din 2024: Deficit bugetar record și perspective de redresare

La finalul anului 2024, tabloul economic al României reflectă un deficit bugetar de 8% din PIB și un peisaj marcat de provocări economice și politice.

Creșterea economică reală s-a situat la doar 1,4%, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, fiind susținută aproape exclusiv de consumul privat. Deși se estimează o revenire treptată a economiei, cu o creștere de 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026, fundamentele economice ale țării rămân fragile.

Venituri scăzute, cheltuieli controlate

România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de venituri bugetare din Uniunea Europeană, reprezentând doar 33,7% din PIB, cu mult sub media UE de 45,5%. Acest deficit structural este amplificat de o slabă colectare a taxelor și de facilitățile fiscale acordate marilor companii, care reduc semnificativ baza de impozitare. Cheltuielile publice sunt, de asemenea, printre cele mai scăzute din Europa (40,3% din PIB), contrazicând percepția publică conform căreia statul cheltuie excesiv.

Salariile și pensiile, motorul consumul privat

Majorările salariale din sectorul public și creșterea pensiilor, deși controversate, au avut un efect pozitiv asupra consumului privat, menținând o creștere economică modestă. Totuși, aceste cheltuieli au pus presiune pe buget, contribuind la creșterea deficitului. Între timp, salariile din sectorul public sunt cu aproximativ 2.700 de lei mai mari decât cele din sectorul privat, evidențiind dezechilibre structurale ce necesară reforme profunde, inclusiv în domeniul negocierilor colective.

Datoria publică – aproape de pragul critic

Datoria publică a României a crescut rapid și se apropie de 60% din PIB, pragul impus de Tratatul de la Maastricht. Deși acest nivel rămâne sub media UE de 80,8%, costurile de împrumut ale României sunt mai mari din cauza instabilității politice. Criza politică și incertitudinile legislative au dus la creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale, crescând povara financiară a statului.

Inflația și dobânzile – un balans fragil

Inflația anuală s-a situat la 5% în octombrie 2024, peste media europeană, deși pe un trend descendent comparativ cu anii anteriori. Banca Națională a României a redus rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, în efortul de a stimula economia, dar randamentele obligațiunilor guvernamentale rămân ridicate, sugerând că piețele financiare își păstrează precauțiile față de economia românească.

Perspective de redresare

Principala soluție pentru redresarea economică o reprezintă creșterea veniturilor bugetare printr-o colectare mai eficientă a taxelor și o eventuală introducere a impozitării progresive. De asemenea, stabilitatea politică este esențială pentru reducerea costurilor de finanțare și crearea unui mediu favorabil investițiilor.

Reformele în sistemul fiscal și în cel al cheltuielilor publice, alături de un dialog social consolidat, sunt indispensabile pentru a evita o criză economică profundă.

Din analiza realizată, rezultă că principala provocare pentru economia României rămâne nivelul scăzut al veniturilor bugetare, care limitează capacitatea statului de a investi în sectoare cheie. Totodată, reformele fiscale sunt esențiale pentru a reduce inechitățile dintre sectorul public și cel privat. Instabilitatea politică amplifică incertitudinile economice, crescând costurile împrumuturilor și reducând atractivitatea României pentru investitori. Doar printr-un efort comun al autorităților, al mediului de afaceri și al societății civile, țara poate reveni pe un traseu de creștere sustenabilă și echitabilă.

Sursă foto: cotidianul.ro