Mai e drum de făcut 

Într-o Românie obosită de promisiuni deșarte, oameni ca Nicușor Dan au reușit să redea unora speranța că altfel se poate.

Onestitatea lui, refuzul compromisurilor facile și felul în care a tratat cu seriozitate fiecare provocare l-au transformat într-un reper pentru cei care își doresc o administrație curată și eficientă. Nu de puține ori m-am regăsit printre cei care i-au apreciat spiritul, rigurozitatea și asumarea.

Însă tocmai aceste calități mă fac să cred că ar fi mai potrivit ca, pentru moment, să rămână acolo unde este cel mai mult nevoie de el: la București. Nu pentru că n-ar putea să aducă un plus de seriozitate oricărei administrații, inclusiv la nivel național. Dimpotrivă, cred că profilul său ar putea fi oricând un câștig pentru întreaga țară.

Dar nu acum. Nu înainte de a-și duce misiunea la capăt.

Bucureștiul e încă departe de ceea ce promitea la începutul acestui drum. Problemele nu s-au evaporat: termoficarea, traficul, marile proiecte, toate sunt încă acolo, așteptând soluții. E un oraș viu, greu de stăpânit, dar care nu poate fi lăsat pe jumătate reconstruit.

A cere astăzi încrederea întregii țări, când mandatul asumat încă cere răbdare și implicare totală, nu ar face cinste unui om care a mizat mereu pe sinceritate. De aceea, îmi doresc ca Nicușor Dan să nu renunțe. Nu la visul de a schimba România — acela poate aștepta. Ci la ideea că poți deschide un nou drum, când cel pe care ai pornit nu a fost încă dus la capăt.

Cred că adevărata forță a unui lider se vede în momentele în care alege să rămână, nu să plece. Să clădească acolo unde alții ar abandona.

Mai e drum de făcut. Și ar fi păcat să abandonăm tocmai acum.

Sursă foto: Financial inteligence