Așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei Centrale vor fi prezentate publicului într-o expoziție-document, la Muzeul Banatului Montan din Reșița.
Publicul este așteptat, în această seară, începând cu ora 18.00, în sala Sălișteanu de la Muzeul Banatului Montan din Reșița, la vernisajul expoziției „Atlantida. Lumi pierdute”, un proiect al muzeului din Reșița, în colaborare cu Koordinierung Ostmittel- und Südosteuropa și cu Museum Europäischer Kulturen, Berlin.
„Atlantida este o metaforă care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Suprafețe de apă ondulate, o clopotniță în câmpul arat, ziduri care ies din rădăcini, uși care se deschid în camere goale. Imaginile și obiectele din expoziție spun povești despre lumi pierdute. Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Soarta și strategiile de supraviețuire ale celor care s-au mutat sau încă locuiesc acolo, adesea luptându-se cu sărăcia și izolarea, sunt la fel de diverse. Ceea ce le unește poveștile este amintirea unei case pierdute și efortul de a păstra vie memoria unei lumi scufundate. Acest proiect este despre ei și, de asemenea, pentru ei”, a declarat managerul Muzeului Banatului Montan, Livia Magina
Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute” este rezultatul muncii unor cercetători care, în primăvara acestui an, au vizitat satele sau fostele lor locații, au discutat cu foștii lor locuitori și au colectat povești, obiecte și fotografii. Proiectul își propune să atragă atenția asupra soartei unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă. Satele românești Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna sunt prezentate de Muzeul Banatului Montan din Reșița .
„Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. Mica insulă, cu aerul său oriental, clima blândă și vegetația frumoasă, este amintită cu emoție și astăzi. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice Poarta de Fier. Herepea este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, Lindenfeld a devenit din ce în ce mai izolat, generația tânără mutându-se în așezările mai mari din împrejurimi și mai târziu în Germania. Până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu. În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului”, explică organizatorii.
