Organizația Salvați Copiii a adresat o scrisoare deschisă autorităților, prin care cere de urgență corectarea dezastrului financiar din educație și alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru finanțarea educației naționale astfel încât investițiile bugetare adecvate nevoilor elevilor și sistemului de învățământ să poată fi implementate.
Guvernul amână pentru al 12-lea an aplicarea articolului 8 al Legii educației naționale și nu alocă, nici în 2023, 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru acest domeniu, fapt care, atrage atenția organizația Salvați Copiii România, va arunca o altă generație de copii în una dintre cele mai injuste forme ale inechității din societatea românească, cea din educație. Bugetul pentru învățământ prevăzut pentru anul 2023 este de 49.509.000 lei, respectiv 3,2% din PIB.
„România are nevoie de investiții considerabile și urgente în educație, procentul de 6% din Produsul Intern Brut fiind singura țintă rezonabilă pentru a respecta dreptul la educație echitabilă și de calitate copiilor noștri. În România, cuantumul cheltuielilor pentru învățământ din totalul cheltuielilor publice generale, potrivit Institutului Național de Statistică, este de doar 12,1%, în 2020, față de 14,1%, în 2019. Alocările bugetare pentru educație au fost, în 2019, de 3,16%, fiind cele mai scăzute din întreaga Uniune Europeană. Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin sărăcie (41,5%) și analfabetism funcțional (43%), și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare rămâne extrem de modest”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată autorităților de către organizația Salvați Copiii. Comparativ, în multe țări ale Uniunii Europene, alocările pentru educație sunt mult mai mari: Suedia – 7,06%; Belgia – 6,25%; Finlanda – 6,06%; Cipru – 5,24%; Polonia – 4,67%; Slovenia – 4,61% sau chiar Bulgaria – 4,20%.
Reprezentanții organizației Salvații Copiii au realizat o analiză a sistemului de învățământ românesc și a modului în care autoritățile cu rol decizional se raportează la acest domeniu, iar concluziile, bazate pe decizii și cifre, nu sunt deloc îmbucurătoare. Astfel, spun cei de la Salvați Copiii, interesele superioare ale copiilor nu reprezintă repere decizionale pentru Parlamentul și Guvernul României în elaborarea și adoptarea bugetului de stat.
Cifrele nepăsării guvernamentale
Cheltuielile publice pentru educația copiilor români sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar părinții sunt nevoiți să acopere lipsurile sistemului. „Finanțarea deficitară a învățământului, multiplele reforme începute și abandonate pe traseu au făcut ca, în perioada 2010 – 2018, costurile ascunse ale educației să se dubleze: în medie, de la 1.490 lei per copil la 3.093 lei. Iar în 2021, contribuția părinților a ajuns la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (echipamente digitale pentru școala online, pentru meditații, rechizite, manuale, transport, materiale igienico-sanitare), ceea ce reprezintă valoarea costului standard per elev pentru 2022, stabilit la 6.386 de lei”, arată analiza făcută de organizație.
Îngrijirea și educația timpurie, preșcolară și primară, sunt subfinanțate cronic. Potrivit datelor centralizate de Salvați Copiii, în privința alocărilor pentru învățământul primar, în timp ce media europeană este de 1,05% (Suedia, Cehia, Cipru, Polonia și Bulgaria înregistrând cele mai ridicate niveluri de investiție, între 1,94% și 1,83%), România are o alocare de 0,45% din PIB. „Problemele legate de accesul la educație încep de la cele mai mici vârste, intervențiile susținute prin investiții adecvate și distribuite echitabil putând conduce la o egalizare a șanselor. Dar, în condițiile în care infrastructura lamentabilă permite ca doar 1,6% dintre copiii sub 2 ani să aibă acces la educație timpurie (9,8% media UE), iar procentul ajunge la doar 21,1% în cazul celor care au împlinit 2 ani (35,2% media UE), putem observa că această oportunitate nu este deloc valorificată în politicile educaționale din România”, spun cei de la Salvați Copiii.
Părăsirea timpurie a școlii se menține la un nivel deosebit de ridicat, ceea ce afectează pe termen lung dezvoltarea socială și economică a României. Rata tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu au absolvit ciclul de învățământ secundar superior și care nu au urmat niciun program educațional sau de formare este în România semnificativ mai mare, de 15,3%, față de media UE de 9,7%. Cei mai afectați sunt tinerii romi, doar 22% dintre ei absolvind ciclul de învățământ secundar superior, față de 83,3% din totalul populației. De asemenea, rata de părăsire timpurie a sistemelor de educație și formare este de peste cinci ori mai mare în zonele rurale (23,2%) față de cele urbane (4,5%).
Subfinanțări de 50 de miliarde de euro în 11 ani
Amânările succesive ale aplicării art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (finanțarea cu 6% din PIB) au lipsit sute de mii de copii de acces la educație de calitate. „Socotind procentele din PIB însușite și redirecționate nedrept de către autorități timp de 11 ani, anual aproximativ 2,5 procente, acestea însumează 50 de miliarde de euro, bani care nu au ajuns niciodată să fie folosiți pentru construirea și modernizarea creșelor, grădinițelor și școlilor, pentru transportul copiilor, creșterea accesului la educație, a siguranței și calității climatului școlar”, spun reprezentanții Salvați Copiii. De-a lungul anilor, cu aceste resurse financiare, adaugă ei, „am fi putut reduce considerabil decalajele istorice ale infrastructurii școlare (școli moderne, grupuri sanitare sigure, laboratoare, biblioteci, cabinete medicale, tehnologie digitală) dintre mediul urban și mediul rural. Ar fi fost posibilă extinderea programelor remediale sau de tip Școală după Școală pentru cuprinderea a cel puțin 500.000 de copii. Proporția copiilor care au abandonat școala, care au părăsit timpuriu sistemul de educație sau care sunt afectați de analfabetism funcțional ar fi cunoscut cu siguranță o scădere semnificativă. Cuprinderea în învățământul preșcolar din comune și sate ar fi fost comparabilă cu cea înregistrată în mediul urban. Formarea reală și salarizarea corespunzătoare a cadrelor didactice, ca și masa caldă și hrănitoare pentru fiecare copil în fiecare zi de școală, ar fi devenit realități ale sistemului de educație”.
Cheltuielile pentru educația copiilor reprezintă investiții pentru viitorul economic al României. „Amputarea acestor investiții înseamnă, pur și simplu, ratarea obiectivelor de dezvoltare economică pe termen lung a României, deznodământ pe care Guvernul, prin modul în care înțelege să gestioneze bugetul de stat pentru 2023, și-l asumă”, avertizează Salvați Copiii.
Ce ar trebui făcut
În acest context, spun reprezentanții organizației în scrisoarea deschisă adresată autorităților, România are nevoie de investiții considerabile și urgente în educație, ce pot fi făcute doar prin creșteri de alocare bugetară de cel puțin un procent anual, astfel încât în 2025 educația să beneficieze, pentru prima dată în istoria ultimelor trei decenii, de cele 6 procente cuvenite din PIB.
Totodată, Salvați Copiii solicită autorităților să aplice următoarele măsuri ce pot contribui la asigurarea incluziunii și a egalității de șanse în educația copiilor: creșterea alocărilor bugetare pentru 2023, astfel încât să fie majorate inclusiv sumele pentru cheltuielile cu bunuri și servicii, componentă a costului standard per elev; revizuirea mecanismului de finanțare a școlilor din mediul rural pe baza indexului de risc educațional și a coeficientului de finanțare, inclusiv redistribuirea resurselor către zonele și școlile cu risc crescut de abandon școlar; prioritizarea finanțării educației timpurii și primare; eliminarea diferențelor de infrastructură școlară dintre rural și urban pentru egalizarea șanselor copiilor; asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare pentru burse și decontarea integrală a transportului elevilor navetiști; stimularea financiară a cadrelor didactice de a preda în zonele defavorizate și în școlile cu risc educațional crescut; finanțarea celorlalte programe cu impact semnificativ în creșterea incluziunii și calității în educație – masă caldă în școli, vouchere educaționale, tichete pentru programele Școală după Școală, intervenții de educație remedială.
