Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a făcut public astăzi un raport pe tema anulării alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională în care consideră, între altele, că în circumstanțe excepționale anularea alegerilor poate fi permisă.
Raportul urgent privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida un scrutin vine să răspundă unei solicitări făcute luna trecută de către Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei de la Veneția, difuzat astăzi, informează Agerpres. Deși raportul se bazează pe caracteristicile unui caz recent din România – privind invalidarea alegerilor din oficiu, tehnologiile digitale în campaniile electorale și influența externă a unui alt stat –, nu este de competența Comisiei de la Veneția să analizeze faptele speței din România sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, se arată în comunicat. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general comparativ și a standardelor europene și internaționale.
Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o instanță constituțională poate invalida alegerile. Având în vedere că instanțele – inclusiv curțile constituționale – se caracterizează prin faptul că doar reacționează, nu stabilesc ordinea de zi, Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Standardele internaționale nici nu impun, nici nu interzic în principiu din oficiu deciziile curților constituționale, adaugă Comisia de la Veneția.
Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac și prevede, în particular, că „organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar fi putut afecta rezultatul”, scrie în raport. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către părțile interesate electorale publice și private – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă, explică raportul. Garanțiile procedurale sunt cruciale, așa cum este stabilit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și orice decizie de a anula alegerile trebuie să fie suficient explicată cu fapte clar conturate care dovedesc nereguli grave.
Propaganda de campanie intră de obicei sub protecția libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub formă de discurs instigator la ură împotriva adversarilor politici. Deși campaniile online de pe platformele de social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea acestora ar trebui să fie în continuare supusă regulilor generale privind finanțarea campaniei și de transparență. Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor sociale este o provocare. Deciziile bine motivate și transparente sunt cruciale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare, se mai arată în raport.