Consiliul Județean Caraș-Severin a marcat, astăzi, 11 aprilie, printr-o ședință festivă ce s-a desfășurat în sala de ședințe a Palatului Administrativ din Reșița, împlinirea a 30 de ani de la înființarea acestei instituții.
Alături de actuala echipă de la conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin – președintele Romeo Dunca și vicepreședinții Ovidiu Rădoi și Marius Isac – la ședința festivă organizată cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înființarea instituției s-au aflat și o parte dintre foștii președinți – Ilie Mustăcilă, Iosif Secășan și Romeo Dumitrescu – și vicepreședinți ai forului județean – Ioan Drăghicescu, Ion Vela, Horia Irimia, Ioan Țundrea, Iulian Georgevici și Ilie Iova -, dar și consilieri, funcționari, P.S. Lucian, episcopul Caransebeșului, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, directori de instituții deconcentrate. O absență notabilă a fost cea a fostului președinte Silviu Hurduzeu și a celor doi foști vicepreședinți din mandatul 2016 – 2020, Ionuț Popovici și Flavius Nedelcea.
În cadrul manifestării au fost acordate plachete celor care, de-a lungul celor 30 de ani, au condus instituția județeană – președinți și vicepreședinți -, precum și actualului și fostului secretar al județului, Darian Ciobanu, respectiv Ion Imbrescu. Totodată, au primit diplome de merit și cei mai vechi angajați aflați încă în funcție, cărora președintele Romeo Dunca le-a transmis că își dorește să prindă și momentul când consiliile județene vor fi desființate, declarându-se un susținător al reformei administrativ-teritoriale a României și al regionalizării. „O rearanjare a administrației în România este importantă și necesară. Regionalizarea și împărțirea țării în câteva regiuni și dispariția anumitor unități administrativ teritoriale prin asimilare de către celelalte, acolo unde numărul de locuitori este aproape mai mic decât numărul funcționarilor care sunt angajați și plătiți să îi deservească”, a spus Romeo Dunca în încheierea ședinței festive.
Prezent la eveniment, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a vorbit despre experiența sa cu reprezentanții administrației și despre trecerea din mediul privat în cel al administrației publice: „M-am uitat cu mare atenție în sală, îi cunosc bine pe cei mai mulți dintre cei prezenți aici. Dacă până în 2016 am avut relaționări din perspectiva unui antreprenor care venea din mediul privat și am avut contacte cu clasa politică din Caraș-Severin, din iunie 2016 am văzut cum stau lucrurile și din partea cealaltă. Întotdeauna din barca aceasta se văd altfel, la fel ca și la fotbal: cei din tribună știu cum ar trebui să joace cei din teren și li se pare foarte simplu, dar nu e deloc așa”. Dar și despre perioada de tranziție prin care a trecut Reșița în ultimele trei decenii: „Lucrurile nu au mers favorabil în acești 30 de ani, dar am găsit o explicație. A fost perioada de după Revoluție în care Reșița, fiind pe un val economic și industrial foarte puternic, cu două fabrici care evoluau fantastic, nimănui nu i-a venit să creadă ce s-ar putea întâmpla în Reșița în următorii zece, douăzeci de ani. Când au venit primii investitori aici păreau niște desculți, niște necăjiți cărora cei aflați la conducere le spuneau că nu au ce să facă aici, noi avem fabrici puternice, cu 11.000 și 14.000 de angajați, și în contextul acela eu am putut să înțeleg ce s-a întâmplat. Este ca și când îți merge în familie extraordinar de bine și nu îți trece prin minte că va putea să vină uraganul, necazul, nebunia, ceva care nu depinde de tine și căruia nu i te poți opune pentru că e generată de niște forțe mult mai mari decât le poți tu controla. Și asta s-a întâmplat în primul deceniu după Revoluție, iar apoi nu am mai reușit să ne găsim cadența”.
