Începând cu luna noiembrie 2024, salariul minim brut în România va crește de la 3.700 lei la 4.050 lei, conform noilor reglementări aprobate de Guvern.
Această modificare va afecta direct aproximativ 1,82 milioane de angajați, dintre care aproape 850.000 lucrează deja pe salariul minim, potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS). Într-o perioadă marcată de inflație și dificultăți economice, această măsură își propune să sprijine lucrătorii cu venituri reduse.
Totuși, impactul său nu este lipsit de controverse, iar nemulțumirea socială tot mai accentuată se reflectă într-o tendință crescătoare de susținere pentru partidele extremiste, după cum indică un sondaj recent realizat de INSCOP.
Salariul minim în România și costurile unui trai decent
Deși creșterea salariului minim oferă un ajutor important pentru lucrătorii cu venituri reduse, realitatea costului vieții arată că, pentru mulți români, această majorare nu este suficientă pentru a asigura un trai decent.
Conform calculelor realizate de Syndex și FES România, coșul minim de consum necesar pentru o familie de doi adulți și doi copii este de 10.450 lei pe lună, în timp ce o familie de doi adulți și un copil ar avea nevoie de 8.586 lei lunar. Aceasta înseamnă că majoritatea familiilor care depind de salariul minim au un nivel de trai sub standardele considerate decente. Salariul minim mai mare va aduce câștiguri suplimentare, dar chiar și cu această creștere, veniturile multor familii nu vor acoperi cheltuielile de bază pentru alimentație, locuință, educație și sănătate.
De altfel, într-o țară unde decalajele regionale sunt semnificative, costurile de trai variază, Bucureștiul și Ilfov având cele mai ridicate cheltuieli lunare raportate pe cap de locuitor, în contrast cu regiunile mai sărace, cum este Sud-Muntenia.
Beneficiile economice ale creșterii salariului minim
Din punct de vedere economic, majorarea salariului minim poate avea câteva efecte pozitive:
1. Reducerea inegalităților salariale – Într-o țară unde inegalitățile salariale sunt semnificative, creșterea salariului minim poate contribui la reducerea acestui decalaj și la sprijinirea muncitorilor din sectoarele slab remunerate, cum sunt retailul și serviciile.
2. Stimularea consumului intern – Oamenii cu venituri mici tind să cheltuiască majoritatea veniturilor pe bunuri și servicii de bază. Un salariu minim mai mare va duce la creșterea puterii de cumpărare pentru acești lucrători, stimulând astfel cererea internă și, implicit, economia locală.
3. Îmbunătățirea condițiilor de muncă și reducerea sărăciei în muncă – Un nivel minim de venit care să ofere siguranță materială poate contribui la scăderea ratei sărăciei în muncă, oferind angajaților un sentiment de securitate economică.
Provocările creșterii salariului minim: Creșteri de taxe și TVA în 2025
Măsurile recente de majorare a salariului minim vin, însă, și cu o provocare semnificativă. Creșterile preelectorale ale salariilor și altor beneficii sociale pot determina presiuni majore asupra bugetului național, prefigurând astfel o posibilă majorare a taxelor și TVA începând din ianuarie 2025. O astfel de măsură, menită să acopere deficitul bugetar în creștere, poate afecta întreprinderile, în special pe cele mici și mijlocii, care se vor confrunta cu dificultăți în menținerea rentabilității.
Aceasta, la rândul ei, ar putea afecta nivelul de angajare, forțând unele companii să reducă personalul sau să limiteze investițiile. În acest context economic și social tensionat, creșterea salariului minim poate aduce beneficii imediate, dar este necesară o gestionare atentă a măsurilor bugetare pentru a preveni efectele negative pe termen lung. O analiză riguroasă, cu implicarea mediului privat și a sindicatelor, ar putea contribui la echilibrarea măsurilor economice și la evitarea polarizării sociale.
Sursă foto: Fundația Friedrich Ebert România
