Despre birocrație și alte bariere administrative

 

Este de neînțeles cum în România, țară bogată în istorie și cultură, reglementările și legile ajung să împiedice tocmai scopul pentru care au fost create – protejarea și promovarea patrimoniului cultural. Un exemplu absurd pare a fi situația recentă din Caransebeș, unde amplasarea bustului lui Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești, în centrul orașului este blocată de o serie de obstacole administrative. Deși statuia a fost dezvelită în luna mai, Primăria nu a obținut avizul necesar de la Ministerul Culturii, lucru care a atras intervenția Direcției Județene de Cultură Caraș-Severin.

 

Problema de fond este una pur birocratică: clădirea Primăriei Caransebeș este considerată monument istoric, iar legea impune ca orice construcție din apropierea ei, într-un perimetru de 100 de metri, să fie avizată de Ministerul Culturii. Cu toate acestea, autoritățile locale au amplasat bustul fără a obține acest aviz, fapt ce a declanșat o întreagă controversă. Astfel, în loc să fie celebrată memoria poetului, comunitatea se vede prinsă într-un labirint de reglementări și proceduri care, în esență, nu fac decât să complice lucruri ce ar trebui să fie simple.

 

Ce este și mai bizar este că această întârziere birocratică nu este nici prima, nici unică. Un alt exemplu, menționat de Trifu Vuița, directorul Direcției Județene de Cultură Caraș-Severin, este cel al bustului episcopului Valeriu Traian Frențiu, amplasat în Parcul Cărășana din Reșița, pentru care avizul a venit rapid. Întrebarea care se ridică este de ce pentru o altă statuie lucrurile au decurs normal, în timp ce în Caransebeș s-au blocat?

 

Aceste exemple evidențiază un aspect mai profund al societății românești: formalismul exagerat și lipsa de flexibilitate a unor legi. În loc să fie catalizatori pentru dezvoltarea culturală, aceste legi se transformă în piedici care blochează dorința comunităților locale de a-și pune în valoare personalitățile și moștenirea culturală. O administrație locală care încearcă să promoveze un simbol cultural de anvergura lui Eminescu nu ar trebui să fie împiedicată de un astfel de proces. Sigur, există o justificare pentru reglementări atunci când vine vorba de protejarea monumentelor istorice, dar această protecție nu ar trebui să devină o frână pentru inițiativele culturale. De altfel, chiar nu poate fi înțeles în ce sens statuia luceafărului poeziei românești poate dăuna unei clădiri de patrimoniu!? În opinia mea, cred ca mai degrabă ele se vor pune în valoare una pe cealaltă.

 

În Caransebeș, situația a devenit și mai absurdă: bustul a fost realizat de Episcopia Caransebeșului în parteneriat cu Societatea Femeilor Ortodoxe, iar turnarea acestuia a fost finalizată fără probleme. Cu toate acestea, responsabilitatea amplasării și a obținerii avizelor cade pe umerii Primăriei, care acum se află în centrul unui conflict de responsabilități între diferitele instituții. Bustul marelui poet a fost predat administrației locale pentru amplasare, dar terenul pe care a fost pus este al primăriei, care trebuia să obțină avizele.

 

Cazul Caransebeșului ne arată cât de absurde pot fi uneori legile menite să sprijine cultura. În loc să faciliteze promovarea valorilor naționale, ele ajung să creeze blocaje, să birocratizeze excesiv și să transforme un act de comemorare a unui poet în cel al unei lupte cu dosare și avize. Mihai Eminescu, cel care a scris despre eternitatea spiritului românesc, ar fi cu siguranță dezamăgit să vadă cum memoria sa este purtată pe drumuri între primărie și ministere, mai ceva ca în vremurile când era „romantic și pribeag”.

 

Dacă dorim ca România să își promoveze cu adevărat cultura și istoria, este necesar să regândim aceste procese birocratice și să punem accentul pe colaborare între instituțiile locale și naționale. În loc să ne concentrăm pe formulare și reglementări rigide, ar trebui să încurajăm și să susținem eforturile comunităților de a-și onora eroii și simbolurile culturale. O statuie amplasată corect, într-un loc de atracție maximă, nu este doar un obiect din bronz, ci o expresie a identității colective a unei națiuni, iar aceasta merită să fie pusă în valoare fără obstacole inutile.

 

Sursă poză: carașinfo.ro

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite

No Content Available