În Caraș-Severin, și nu numai, tot mai multe femei aleg să nu devină mame

România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă, iar județul Caraș-Severin nu face excepție. Unul dintre principalii factori determinanți este scăderea natalității.

Dacă în anul 2011 numărul de nou-născuți la nivel național a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000. În Caraș-Severin, anul trecut s-au născut doar 1.675 de copii, înregistrându-se un spor natural negativ, de (minus) 2.201 persoane.

Scăderea dramatică a numărului de nașteri reflectă nu doar schimbări demografice, ci și o transformare profundă a modului în care femeile din România privesc maternitatea. O analiză realizată de portalul ClubulCopiilor.ro arată că tot mai multe femei fie aleg să nu devină mame, fie amână momentul maternității. „În trecut multe nașteri aveau loc la vârste fragede, pe când în prezent, multe femei aleg să aibă copii după 30 de ani, iar numărul mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani a crescut în România cu 174% față de 1990. Această tendință vine cu un efect secundar important: din ce în ce mai multe femei din categoria 35-44 de ani ajung să nu mai aibă copii deloc. Dacă în 1992 doar 10% dintre femeile din această categorie nu aveau copii, în 2021 procentul aproape s-a dublat, ajungând la 19%.”, semnalează sursa citată.

Totuși, cu 16% dintre femeile cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii, Caraș-Severin este unul dintre județele unde procentul femeilor de 35-44 de ani care nu au devenit încă mame este mai mic decât media națională. Astfel, spun realizatorii studiului, „într-un context național în care tot mai multe femei amână sau renunță la maternitate, județul continuă să ofere un mediu stabil pentru creșterea familiei”.

Pe de altă parte, potrivit Institutului Național de Statistică, rata totală de fertilitate a scăzut în Caraș-Severin la 1,8 copii per femeie în 2023, mult sub pragul de înlocuire a generațiilor de 2,3 copii per femeie, medie care se înregistra, bunăoară, în anii ’90. Această situație are un impact major pe termen lung – mai puțini copii înseamnă o populație în scădere, mai puțini tineri care să susțină economia și mai multe presiuni asupra sistemului de pensii și sănătate.

Concluzia analizei: „Scăderea natalității și migrația afectează direct piața muncii, sistemul de educație și cel de sănătate, punând presiune asupra dezvoltării economice a județului. Fără măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor tinere, județul Caraș-Severin, ca multe alte regiuni din România, riscă să se confrunte cu o criză socială profundă în anii ce urmează.”