Întâlnire foarte instructivă, joi, 25 iulie, la Cenaclul Semenicul. Doi oameni care fac parte din elita intelectuală a acestui spațiu cultural, Gheorghe Jurma și Constantin Rupa, provocați cu întrebări din partea asistenței prezente, trec de la un subiect la altul folosind forța argumentelor cu măiestria unor veritabili scrimeri.
După ce se vorbește despre etimologia unor cuvinte întâlnite în Banatul Montan, se trece la realismul magic din opera sadoveniană. Jurma face trimitere la vraja codrului eminescian și dorința acestuia ca, prin dezvrăjire, să redevină cetate, moment în care Rupa pledează în favoarea revrăjirii, amintind de Blaga și de pledoaria sa în favoarea vrăjilor, ce reprezintă frumusețea și misterul lumii, pe care poetul filosof nu le dorește distruse printr-o analiză rațională, ci, dimpotrivă, vrea să contribuie la amplificarea acestora prin propria sa lumină interioară.
Apoi, într-o aparentă desprindere de acest subiect, Rupa, făcând referire la diversele curente literare, spune: „Cândva, am învățat de la un profesor de-al meu că momentele istorice asupra cărora ne oprim cu gândul și sufletul definesc prezentul și viitorul nostru.” Tot el continuă: „Este adevărat că, dacă te oprești asupra liricii din opera poeților Văcărești, nu vei putea ieși din acest tip de abordare a poeziei, iar toată creația ta prezentă și viitoare va fi influențată de acest moment al istoriei literaturii românești.”
Cele afirmate de TIM (Constantin Rupa, alias Radu Cernătescu) îmi întăresc o convingere mai veche, conform căreia istoria nu este doar o colecție de date și evenimente trecute, ci un mozaic complex care ne modelează prezentul și conturează viitorul. Conexiunea emoțională, culturală sau intelectuală cu un anumit eveniment sau o perioadă din trecut poate influența profund percepțiile, valorile și direcțiile pe care o persoană sau o societate le adoptă. Această legătură cu trecutul reprezintă un catalizator pentru deciziile personale și colective, având un impact semnificativ asupra modului în care se dezvoltă prezentul și viitorul.
Conexiunea personală cu istoria
Pentru mulți indivizi, anumite perioade istorice sau evenimente devin surse de inspirație și direcționare. De exemplu, cineva care se simte legat de Renaștere ar putea valoriza arta, știința și umanismul, integrând aceste principii în viața de zi cu zi. La fel, un scriitor îndrăgostit de Eminescu va fi influențat de romantismul eminescian, ceea ce se va reflecta în stilul și temele sale literare. În mod similar, un admirator al realismului magic sud-american va crea povești pline de fantastic și realism, într-o combinație unică ce transcende limitele realității. Pe de altă parte, o afinitate cu perioada iluminismului ar putea accentua importanța rațiunii, libertății și egalității.
Astfel de persoane au toate șansele să devină avocați ai drepturilor omului, susținători ai reformelor politice sau promotori ai educației accesibile pentru toți. În acest fel, relația cu un anumit moment istoric devine o busolă morală și intelectuală care ghidează deciziile și acțiunile individului.
Impactul colectiv al afinității istorice
La nivel colectiv, afinitatea cu un anumit moment istoric poate influența direcția unei națiuni sau a unei comunități. Istoria este adesea utilizată ca un instrument de legitimare a politicilor și priorităților culturale. De exemplu, națiunile care se identifică puternic cu epoca antică greco-romană ar putea pune un accent deosebit pe valorile democrației, cetățeniei active și dezvoltării academice.
Sistemele de educație pot fi modelate pentru a reflecta aceste valori istorice, prioritizând studiul clasicilor și promovând metode de învățare care încurajează gândirea critică și autonomia intelectuală. Politicile culturale pot fi influențate pentru a proteja și celebra patrimoniul național, asigurându-se că trecutul este integrat în identitatea prezentă și viitoare a comunității.
Relația cu Trecutul
Înțelegerea contextului în care ne aflăm și relația cu trecutul devin factori esențiali în construirea prezentului și viitorului. Istoria oferă lecții valoroase și perspective care pot preveni repetarea greșelilor și pot inspira idei inovative generatoare de progres. Afinitatea cu momentele istorice nu trebuie să fie doar o formă de nostalgie, ci un mijloc de a învăța și de a evolua.
Legătura cu trecutul poate fi cultivată prin educație, artă, literatură și dialog între generații. O societate care își cunoaște și respectă istoria este mai bine pregătită să facă față provocărilor prezentului. În acest sens, afinitatea cu un anumit moment istoric devine o punte între trecut și viitor, o sursă de identitate și direcție care influențează toate aspectele vieții umane.
Exemplu concret din Reșița
Trecutul Reșiței este extrem de important! Conectarea noastră, ca cetățeni, cu sufletul și cu mintea la un moment din istoria acestui oraș ne poate ajuta să definim ceea ce vrem să fim mai departe. Putem lua ca reper anul 1989, anul marilor noastre speranțe, când ne-am trezit cu un patrimoniu industrial imens, care, din păcate, avea probleme majore de adaptare la noile cerințe ale economiei. Lucrurile nu s-au îndreptat foarte mult, iar în timp multe dintre obiectivele industriale au devenit nefuncționale. Prin conexiune cu momentul construcției acestora, impasul actual ne poate sugera acțiunile prezente și viitoare. Putem pune opera înaintașilor noștri să lucreze în favoarea viitorului ca adevărate motoare de dezvoltare urbană și economică.
Un exemplu elocvent este funicularul reșițean, care transporta cândva minereuri de calcar către Combinatul Siderurgic Reșița. Acum, deși nu mai poate face asta, el poate fi în continuare util și chiar foarte important pentru întreg orașul. În loc să-l condamnăm la moarte, putem continua în mod creativ munca înaintașilor, transformându-l într-un element de infrastructură urbană modernă și atractivă.
Concluzie
Dovedim astfel că afinitatea cu istoria acestui spațiu nu trebuie să fie doar un sentiment pasiv, ci dimpotrivă, o forță activă care modelează percepțiile, valorile și direcțiile societății reșițene. Prin conexiunea emoțională, culturală sau intelectuală cu anumite perioade sau evenimente istorice, indivizii și colectivitățile pot găsi inspirație și ghidare pentru a naviga prin dificultățile prezentului spre viitorul pe care ni-l dorim… și sperăm să îl merităm.
Înțelegerea și respectul față de trecut devin astfel fundamentale pentru progresul și evoluția continuă a umanității.
