Munții Țarcu și proiectul care ar fi putut schimba economia Banatului Montan

Pe măsură ce temperaturile cresc și sezonul de schi se apropie de final în multe stațiuni din România, apare inevitabil o întrebare: cât de mult valorifică România, de fapt, potențialul pe care îl are în munți? În timp ce pârtiile din țară încep să se închidă, în multe stațiuni din Europa de Sud-Est sezonul continuă încă săptămâni bune. Turismul de iarnă aduce anual sute de milioane de euro în economiile locale, iar zone care odinioară erau sate montane liniștite au devenit destinații turistice de top.

Stațiuni precum Bansko, în Bulgaria, sau Kopaonik, în Serbia, sunt exemple clare despre cum muntele poate deveni un motor economic regional.
În acest context, județul Caraș-Severin are de aproape două decenii un proiect despre care s-a vorbit mult, dar care nu a fost niciodată pus în practică: domeniul schiabil Nedeia din Munții Țarcu.
Povestea acestui proiect și motivele pentru care nu a fost realizat sunt explicate în detaliu de Romeo Dunca într-un interviu acordat publicației Reșița.ro – o discuție care readuce în atenție una dintre cele mai mari oportunități turistice ratate din vestul României.

Un proiect gândit pentru a atrage turiștii în România

Conceptul domeniului schiabil Nedeia prevedea dezvoltarea unei stațiuni de mare anvergură în zona Poiana Mărului – Munții Țarcu, la altitudini care ar fi permis practicarea schiului pe o perioadă mult mai lungă decât în majoritatea stațiunilor din România.
Masivul Țarcu depășește 2.100 de metri altitudine, iar această poziționare ar fi permis un sezon de schi care să se întindă până în primăvară târzie. În timp ce multe pârtii din țară își încheie sezonul în luna martie, aici schiul ar fi putut continua cel puțin până în mai.
Proiectul includea peste 100 de kilometri de pârtii și instalații moderne de transport pe cablu care ar fi legat zona Muntele Mic de Poiana Mărului, transformând întregul masiv într-un domeniu schiabil de dimensiuni comparabile cu cele din Europa Centrală.
Pentru comparație, stațiunea Muntele Mic, aflată în apropiere, are în prezent doar câțiva kilometri de pârtii și câteva instalații de transport pe cablu, fiind o stațiune mică raportată la potențialul real al întregului masiv.

Cum au devenit alte stațiuni motoare economice

Exemplele din jurul României arată foarte clar ce impact poate avea un astfel de proiect.

În Bulgaria, stațiunea Bansko a devenit în ultimele două decenii una dintre cele mai importante destinații de schi din Europa de Est. Domeniul schiabil are aproximativ 70–75 de kilometri de pârtii, iar orașul primește în fiecare sezon aproximativ 900.000 de turiști, dezvoltând o industrie turistică uriașă, cu sute de hoteluri, restaurante și servicii conexe.

Un detaliu interesant este că proiectarea stațiunii montane de la Bansko a început aproximativ în aceeași perioadă în care Romeo Dunca lucra la primele planșe pentru domeniul schiabil din Munții Țarcu, colaborând chiar cu aceleași firme de proiectare.

Diferența este că în Bulgaria proiectul a fost dus până la capăt. Astăzi, în Bansko se schiază de peste zece ani la standarde internaționale, iar stațiunea găzduiește competiții importante din calendarul mondial al schiului alpin.

Un alt exemplu este Kopaonik, în Serbia. Domeniul schiabil are peste 55 de kilometri de pârtii și 24 de instalații de transport pe cablu, iar sistemul poate transporta aproximativ 32.000 de schiori pe oră.

În ultimii ani, stațiunea a ajuns să înregistreze sute de mii de turiști anual și peste o jumătate de milion de înnoptări în fiecare sezon de iarnă.

Aceste exemple arată cât de mult pot schimba investițiile în turismul montan economia unei regiuni.

Proiectul oferit județului

În perioada în care a condus Consiliul Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca a anunțat că este dispus să cedeze proiectul județului pentru ca acesta să fie realizat printr-o structură publică.
Astfel a fost creată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Banatul Alpin Nedeia”, o structură care ar fi trebuit să coordoneze dezvoltarea domeniului schiabil.

Ideea era ca proiectul să fie gestionat împreună de Consiliul Județean și de primăriile din zona montană, astfel încât investițiile și demersurile administrative să fie realizate în comun.
În practică însă, lucrurile nu au mers în direcția dorită.

Unele administrații locale nu au făcut pașii necesari pentru avansarea proiectului, iar domeniul schiabil a rămas blocat între decizii administrative, conflicte politice și lipsa unei strategii comune.

Un proiect blocat și o întrebare deschisă

La finalul anului trecut s-a discutat chiar despre posibilitatea desființării ADI-ului care trebuia să gestioneze proiectul, după mai mulți ani în care această structură nu a produs rezultate concrete.
În prezent, proiectul se află într-o stare de incertitudine. Nu există o decizie oficială de abandonare, dar nici semnale clare că el va fi reluat.

Între timp, sute de mii de români continuă să meargă la schi în Bulgaria, Serbia sau Austria, alimentând economiile acestor țări.

În Caraș-Severin rămâne însă o întrebare simplă: cum ar fi arătat astăzi Banatul Montan dacă proiectul din Munții Țarcu ar fi fost realizat?

Despre această oportunitate ratată și despre ce s-a întâmplat în culisele proiectului vorbește Romeo Dunca în interviul acordat publicației Reșița.ro.