Nopțile de Sânziene de la Marga – o sărbătoare a spiritului și a literaturii

Într-o atmosferă cu totul aparte, încărcată de simboluri, emoții și rafinament literar, comuna Marga a găzduit ediția cu numărul 12 a întâlnirii dedicate Nopților de Sânziene, eveniment devenit deja o tradiție în peisajul cultural al Banatului Montan. Sub egida Societății Filologilor din Banatul Montan și avându-i ca amfitrioni pe prof. Marcu Mihail Deleanu și poetul Nicolae Preda – organizatori ai acestui moment de cultură și prietenie – sărbătoarea a reunit nume cunoscute ale literaturii, criticii și artei din regiune.

Evenimentul s-a desfășurat sub semnul unei emoții aparte: omagierea profesorului Gheorghe Tohăneanu, la centenarul nașterii sale. Lingvist, eseist, traducător și profesor universitar de marcă, Gheorghe Tohăneanu a fost mentor și profesor atât pentru Marcu Mihail Deleanu, cât și pentru Gheorghe Jurma, motiv pentru care, la cererea acestora, participanții au păstrat un moment de reculegere în memoria magistrului. Portretul său a fost așezat pe trunchiul unui copac, deasupra locului unde se desfășura șezătoarea, veghetor tăcut și simbolic asupra întregii întâlniri, într-o scenografie deloc întâmplătoare.

Domnului Marcu Mihail Deleanu i s-au alăturat, ca într-o veritabilă familie literară, scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, coordonator al Cenaclului „Semenicul” din Reșița, criticul literar și prozatorul Radu Cernătescu, criticul și eseistul Ionel Bota, poetul Nicolae Preda, poetul Costel Stancu, poetul Vicu Cojocaru, poetul Firuț Mihai, medicul Ion Borșanu, prozatoarea Dorina Sgaverdea – secretar al Filialei UZPR Caraș-Severin – precum și subsemnatul, Marian Apostol, în calitate de prozator.

În debutul dimineții de marți, 24 iunie, curtea profesorului Deleanu s-a transformat într-un mic amfiteatru literar, unde a fost prezentat romanul Ruxandra, o lume care se duce, o meditație subtilă asupra fragilității lumilor interioare și a uitării care învăluie personajele trecutului. Cartea a fost comentată de prozatorul Marcu Mihail Deleanu, poetul Nicolae Preda, editorul Gheorghe Jurma și criticul literar Radu Cernătescu, fiecare dintre ei subliniind eleganța, profunzimea și maturitatea discursului narativ al autoarei. Acestora li s-a alăturat, vizibil emoționată, autoarea – Dorina Sgaverdea – care a mulțumit pentru atenția acordată cărții și a propus, în intervenția sa, noi perspective de lectură, aducând în lumină sensuri ascunse și filiații biografice. Fost jurnalist de mare calibru, actualmente pensionar, Dorina Sgaverdea este autoarea mai multor volume dedicate personalităților Banatului, consolidând un profil distinct în publicistica și literatura regiunii.

A urmat o altă intervenție de substanță din partea criticului și eseistului Ionel Bota, care, prin prezentarea volumului său Cartea Sânzienelor, a deschis poarta unei reflecții mai largi asupra mitologiei și simbolismului acestei sărbători. Împreună cu Radu Cernătescu, cei doi au explorat valențele nopților de Sânziene în literatura română, evocând în mod special nuanțele magico-religioase din proza lui Mihail Sadoveanu și mitul revelator al romanului Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade.

Sânzienele – între mit și literatură

În tradiția populară românească, Sânzienele – sărbătoare celebrată pe 24 iunie – sunt zâne ale cerului și ale florilor, purtătoare de lumină și rod, protectoare ale dragostei și ale armoniei cosmice. Se spune că în această noapte cerurile se deschid, iar lumea vizibilă se întrepătrunde cu cea nevăzută. Sânzienele zboară prin văzduh și câmpuri, binecuvântând florile și aducând fertilitate, dar și pedepsind pe cei care nu respectă datinile. Este o sărbătoare solară, aflată în pragul verii, în care femeile culeg flori galbene (numite tot sânziene), împletesc coronițe și le aruncă pe case pentru a afla ursita sau norocul anului ce vine.

În literatura română, această sărbătoare este adesea învăluită de mister, poezie și fascinație. În Noaptea de Sânziene, Mircea Eliade face din această zi un portal simbolic între lumi, o zonă de tranziție între realitate și sacrul camuflat, între prezent și destin. În opera lui Sadoveanu, elementele naturii devin vectori ai unui simț mistic profund, în care sărbătorile arhaice, precum cea a Sânzienelor, încarcă lumea rurală cu sensuri ascunse.

O zi dedicată literaturii și prieteniei

După-amiaza a fost dedicată omagierii operei profesorului și scriitorului Marcu Mihail Deleanu, atât prin evocarea parcursului său literar și publicistic, cât și prin lansarea volumului omagial 85 in meum et amicorum honorem, editat cu ocazia împlinirii vârstei de 85 de ani. Un moment încărcat de emoție, care a reconfirmat rolul esențial pe care domnul Deleanu îl joacă în păstrarea identității culturale a Banatului Montan.

În continuare, în calitate de invitat și autor, am avut onoarea să prezint recentul meu roman Medeea, o explorare a labirintului interior al unei femei aflate între durere, izolare și dorința de salvare, roman psihologic cu accente de realism magic, aflat la intersecția dintre eșecul comunicării și tăcerea vindecătoare.

Seara a fost completată de prezentarea volumului Arhitectura visului de Radu Cernătescu, o carte care îmbină eseul, meditația filozofică și fragmente narative, într-o explorare rafinată a visului ca realitate interioară. Autorul propune o reflecție subtilă asupra memoriei, timpului și spațiului oniric, văzut ca teritoriu al formării identitare și al înțelegerii sinelui profund. Scriitura este poetică, densă, profund ancorată în spiritul literaturii române contemporane.

Sărbătoarea s-a încheiat într-o notă caldă, de prietenie și bună dispoziție. În jurul mesei pregătite cu multă generozitate de doamna Sida Preda, soția poetului Nicolae Preda, au fost spuse povești, s-au rememorat momente literare și s-au legat prietenii, în firescul unei zile care nu a fost doar o șezătoare culturală, ci o veritabilă celebrare a spiritului și a memoriei colective.

Evenimentul de la Marga, ajuns deja la a douăsprezecea ediție, rămâne un reper al culturii literare din Banatul Montan și un omagiu viu adus valorilor care nu se sting: prietenia, cuvântul scris, respectul față de tradiție și bucuria împărtășită a creației.