Popa și Hurduzeu au dat semnalul: Proiectul modernizării căii ferate Reșița – Timișoara merge mai departe

Indicatorii tehnico-financiari ai Studiului de Fezabilitate pentru proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Reșița Nord – Timișoara Nord, cu extensie Voiteni – Stamora Moraviţa au fost aprobați ieri, 27 februarie, de către plenul Consiliului Județean Caraș-Severin și cel al Consiliului Local Reșița.

A fost făcut încă un pas important pentru proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare Reșița Nord – Timișoara Nord, cu extensie Voiteni – Stamora Moraviţa. Reuniți în ședințe ordinare, ieri, 27 februarie, consilierii județeni cărășeni și, ulterior, consilierii locali reșițeni au aprobat indicatorii tehnico-financiari ai studiului de fezabilitate, urmând ca documentația, după ce va primi și girul partenerilor din Timiș (Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș), să fie predată către CFR Infrastructură.

Pașii pe care i-a parcurs acest proiect până acum au fost detaliați de către primarul Reșiței, Ioan Popa: „Proiectul a demarat în urmă cu trei într-o asociere între Primăria Reșița, Primăria Timișoara, Consiliul Județean Caraș-Severin și Consiliul Județean Timiș și ne-am asumat să facem documentația tehnică pentru modernizarea acestei căi ferate: Timișoara – Voiteni – Stamora Moravița, adică partea de TNT, linii principale, legături europene, respectiv cealaltă parte, Voiteni – Berzovia – Reșița. Acest proiect a fost fracționat în două. S-a făcut un studiu de soluție pentru Voiteni – Berzovia – Reșița, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în urmă cu șase luni. Finanțarea se face prin PNRR. Noi l-am dat deja către CFR Infrastructură să facă licitația pentru execuția de lucrări. Iar astăzi (ieri, 27 februarie, n.r.), am aprobat indicatorii pentru proiectul integral, care cuprinde și cealaltă parte, Timișoara – Voiteni – Stamora Moravița”.

Costurile pe care cei patru parteneri și le-au asumat, de circa 2,4 milioane de euro, vor fi recuperate o parte din PNRR și o parte de la Ministerul Transporturilor, prin Programul Operațional Transport, a mai precizat primarul Ioan Popa. Acest aspect a fost, de altfel, subliniat si de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu: „Studiul de fezabilitate a fost făcut și există posibilitatea ca sumele care vor fi plătite de fiecare unitate administrativ teritorială care face parte din această asociere să fie returnate de Ministerul Transporturilor, urmând ca investiția pe segmentul din județul nostru să fie finanțată prin PNRR, iar cealaltă  prin Programul Transport aferent exercițiului bugetar 2021 – 2027 al Uniunii Europene”.

Contestat de două voci, dar aprobat în unanimitate

Atât în Consiliul Județean, cât și în Consiliul Local, proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi, dar nu fără a avea și câteva voci pe contrasens. Cei care au pus la îndoială fezabilitatea și oportunitatea acestui proiect au fost consilierul județean Ioan Crina (PSD) – Ne-am amestecat acolo unde nu ne fierbe oala. Noi abia acum aprobăm Studiul de Fezabilitate, când se termină banii pe PNRR. Nu știu dacă este în regulă, nu știu dacă este un mod de abordare corect. Din punctul meu de vedere, într-un an de zile nu se va putea realiza”– și consilierul local Bogdan Gaiță (AUR) – „Bani pe studii de fezabilitate pentru ca Primăria Reșița să reabiliteze căi ferate nu cred că este cazul să dăm. Peste cinci sau șapte ani, această cale ferată nu știu dacă va mai exista pentru că, acum, circulă 20 de călători în două vagoane”. Până la urmă, și cei doi au votat „pentru” – Crina și-a urmat șeful de partid, iar Gaiță a făcut-o după ce primarul Popa i-a demonstrat cu argumente că este în eroare.

Pentru a fi și mai convingătoare în privința importanței unei infrastructuri feroviare moderne, Primăria Reșița a postat, astăzi, pe pagina de socializare, o hartă a celor mai aglomerate 24 de gări din Europa, ce au între 87.000.000 și 245.000.000 de pasageri pe an. O hartă pe care, evident, România nu se regăsește, dar, în schimb, Germania, spre exemplu, e prezentă cu nu mai puțin de zece gări. „În special pentru cei doi consilieri, dar și pentru alte persoane sceptice față de acest proiect, observați importanța modernizării căilor ferate prin cifrele pe care le realizează marile orașe europene care au acces la infrastructură feroviară modernă. Din păcate, căile ferate române au suferit de subfinanțare continuă în ultimii 35 de ani”, este mesajul transmis de Primăria Reșița. Modernizarea căii ferate Timișoara – Reșița va fi un beneficiu real pentru Reșița, pentru tineri și persoane vârstnice deopotrivă, mai spun reprezentanții municipalității, adăugând că, totodată, „Banatul de Munte, cu minunate resurse turistice, va fi mai aproape de Banatul de Câmpie, zonă mult mai dezvoltată economic”.