Liliac mușcat de căpușe! Reprezentanții Asociației Speologică „Exploratorii” care protejează și monitorizează de peste 30 de ani liliecii din peșterile situate în zona carstică Reșița-Moldova Nouă spun că este prima dată când se întâlnesc cu o asemenea situație.
Liliacul „atacat” de căpușe a fost găsit ieri, 20 februarie, în Peștera Gaura Turcului din zona Sodol-Cuptoare, o peșteră vizitată de turiști, foarte cunoscută de pasionații de drumeții din Reșița. „Într-o peșteră din județul Caraș-Severin un liliac are două căpușe, situație rar întâlnită. În fotografie se observă Liliacul comun (Myotis myotis) care are pe spate două căpușe ce se hrănesc cu sângele acestuia. Căpușele specializate pentru liliecii din Europa sunt: Argas transgariepinus și Argas vespertilionis. Căpușele de lilieci (Mammalia: Chiroptera) sunt specifice gazdei, au evoluat special pentru a se adapta la morfologia și stilul de viață unic al gazdei lor (capacitate de zbor, mobilitate ridicată, utilizarea habitatelor subterane și toleranță termică)”, spun reprezentanții Asociației Speologică „Exploratorii”, care au făcut descoperirea. Potrivit acestora, cunoștințele relevante despre căpușele specializate în lilieci sunt limitate, iar în Caraș-Severin astfel de cazuri nu au mai fost întâlnite niciodată.
Președintele Asociației Speologice „Exploratorii”, Bogdan Bădescu, spune că intenționează să ducă liliacul mușcat de căpușe pentru a-i fi efectuate analize de laborator. „O colegă a luat legătura cu medici veterinari din Cluj ca să facă analiza. Asta dacă îl mai găsim acolo. Acum, iarna, liliecii stau fiecare în peștera în care au intrat înainte de venirea zăpezii. Hibernează. Când trece zăpada, ies din hibernare și devin activi, adică seara zboară afara din peșteră să se hrănească cu insecte, apoi intră în peșteră în timpul nopții și dorm până a doua zi. Apoi primăvara se și înmulțesc. Mai spre vară fac pui și atunci o perioadă formează colonii de maternitate”, a explicat Bogdan Bădescu. Liliecii sunt specii protejate la nivel național și european.
Reprezentanții Asociației Speologice „Exploratorii” atrag atenția că prin intermediul căpușelor pot fi transmise o serie de boli: „Căpușele sunt ectoparaziți importanți ai vertebratelor, care pot transmite o serie de agenți patogeni. Există peste 800 de specii, dar numai două transmit boli (Ixodidae și Argasidae). Există mai multe tipuri de boli transmise de căpușe: Boala Lyme, Encefalita de căpușe, Babesioza”.
Peștera Gaura Turcului (sau Peștera Sodol) este, potrivit speologilor, mai mare peșteră din zona Reșiței. Are dezvoltarea de 1.603,8 metri și denivelarea de 76,8 metri (+55,8 m, respectiv -21,0 m). Cavitatea are un nivel inactiv și unul inactiv temporar. Primul nivel corespunzător intrării are câteva galerii laterale, un puț și un sistem de hornuri bogat concreționate ce urcă 50 de metri până la o sală superioară. Nivelul inactiv temporar este compus dintr-o ramură scurtă cu un sifon, care în final are legătură teoretică cu peștera de la Ponorul Drăgoina, și o ramură lungă (Galeria Descendentă, Galeria Diaclazei, Galeria Țigla Mihail), cu zone înguste și sectoare largi, ce în final are un sifon permanent.
Asociația Speologică „Exploratorii” activează de peste 30 de ani în Banatul Montan, perioadă în care a desfășurat o serie de proiecte și activități ce vizează protejarea arealului carstic. „Cel mai important proiect în zona sitului Semenic- Cheile Carașului a fost în perioada 2009-2011, când am depoluat și restaurat 64 de peșteri. La o parte din ele am amplasat și grilaje metalice pentru limitarea accesului înăuntru și prevenirea căderii oamenilor în puțuri. În prezent desfășurăm activități într-un alt proiect finanțat tot prin Programul Life al Comisiei Europene, de astă dată în situl Cheile Nerei – Beușnița. În ambele proiecte am fost parteneri cu Agenția pentru Protecția Mediului Timișoara”, a precizat președintele asociației, Bogdan Bădescu.
Explicație foto: În imaginea surprinsă ieri de speologii de la „Exploratorii” se observă liliacul comun (Myotis myotis), care are pe spate două căpușe ce se hrănesc cu sângele acestuia. Sursă foto: Christian Neff
