Agenția Națională de Integritate (ANI) îl acuză de conflict de interese de natură administrativă pe secretarul general al municipiului Reșița, Lucian Cornel Bucur. Acesta spune că este nevinovat și că nu a făcut altceva decât să-și exercite atribuțiile de serviciu. Nu-i rămâne decât să aștepte să i se comunice concluziile din raportul ANI, iar apoi își va apăra poziția urmând procedurile legale.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Integritate, acuzațiile ce îl vizează pe secretarul general al municipiului Reșița, Lucian Cornel Bucur, au legătură cu faptul că acesta a avizat, în perioada exercitării funcției publice, o serie de dispoziții ale primarului prin care i-au fost atribuite funcții sau calități pentru care Bucur a obținut venituri, încălcând astfel, susține ANI, mai multe prevederi ale Legii nr. 161/2003. Ar fi vorba despre art. 70, potrivit căruia „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative” și despre art. 79, alin. (1), lit. c) și alin. (2), care prevede că „funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii: […] c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice. (2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă”.
Lucian Bucur, vinovat că și-a făcut treaba?
În cauză sunt invocate 11 dispoziții din anul 2019 ale primarului Reșiței, prin care Lucian Bucur era numit membru în diferite comisii de concurs. Dispoziții asupra cărora secretarul general al municipiului trebuia să se pronunțe – și s-a pronunțat, avizându-le – pentru că asta scrie în „fișa postului” oricărui secretar general de unitate administrativ-teritorială: să pună avizul de legalitate pe actele administrative sau să facă referat de respingere dacă acestea sunt ilegale. Or, în niciunul din cele 11 cazuri nu se pune problema că dispozițiile edilului-șef nu ar fi fost legale.
„Actele administrative despre care vorbim, dispozițiile primarului, sunt emise de către primar. În speța noastră este vorba despre 11 dispoziții în care eu am fost desemnat membru în comisia de concurs. Desemnarea s-a făcut în baza unui referat întocmit de compartimentul de resort, Serviciul de Resurse Umane, care întocmește acel referat cu nominalizarea persoanelor și îl înaintează ordonatorului de credite, deci primarului, pentru a aproba acel referat. Apoi referatul se întoarce la Serviciul Resurse Umane, care întocmește dispoziția cu acea comisie. Dispoziția este înaintată către Serviciul Juridic, care o analizează din punct de vedere al tehnicii legislative potrivit Legii 24/2000, iar după aceea documentul ajunge la mine să-l contrasemnez pentru legalitate. Desemnarea este prerogativă a primarului în comisiile de concurs, deci nu este atributul secretarului. Conform Codului Administrativ, secretarul contrasemnează actele administrative emise de primar și hotărârile de consiliu”, ne-a declarat Lucian Bucur.
Secretarul general al municipiului precizează că aceasta este o parte din speță, ANI făcând trimitere și la o dispoziție din 2020 a primarului Reșiței, prin care Bucur a fost nominalizat în echipa de implementare a proiectelor cu fonduri europene. „La această speță referatul s-a întocmit de către Direcția de Proiecte și de către Serviciul de Resurse Umane, cu nominalizarea întregii echipe, referat care a fost înaintat domnului primar, care avea prerogativa de a desemna acea echipă. Referatul se aprobă, se trimite la Resurse Umane și se întomește dispoziția, care, la fel, are același circuit – ajunge la Serviciul Juridic și apoi la mine, pentru contrasemnare”, explică secretarul general, arătând că nici în acest caz nu se află în conflictul de interese stipulat în Legea 161.
În privința sumelor încasate în calitatea sa de membru al diferitelor comisii, Bucur arată că acestea au făcut obiectul unor verificări efectuate de Curtea de Conturi și că la ora actuală nu există niciun prejudiciu: „Toți membrii din comisiile de concurs sunt remunerați. În cazul meu, sumele care au fost obținute ca membru în comisiile de concurs și în cea de implementare fonduri europene au depășit, cumulat, a constatat Curtea de Conturi, indemnizația viceprimarului. Așa a interpretat Curtea, că acele venituri sunt venituri salariale și nu venituri din alte surse. S-a considerat că sunt luate ilegal, s-a făcut dispoziție de imputare. Curtea de Conturi mi-a acceptat angajamentul de plată, astfel că în fiecare lună mi s-a reținut o sumă, până spre sfârșitul anului 2022, când Curtea Constituțională a respins cererea de reexaminare a legii prin care funcționarii publici am fost exonerați de plată, la nivel național. Deci prejudiciu nici nu există, pentru că banii aceia, o parte din ei au fost restituiți, iar pentru cealaltă parte a intervenit exonerarea potrivit legii.”
ANI vs. Bucur = ANI vs. prefecturi!
Faptul că niciuna din dispozițiile primarului nu este în afara legii este dovedit și de Instituția Prefectului Caraș-Severin, subliniază Bucur, „pentru că toate actele administrative ajung la prefectură, iar dacă acele dispoziții erau ilegale ar fi fost contestate de prefectură”.
După ce a aflat despre comunicatul de presă transmis astăzi de ANI, Lucian Bucur ne-a mai declarat că „cei de la ANI mi-au cerut un punct de vedere. Le-am trimis și am anexat la punctul de vedere un probatoriu, cu dispoziții de la alte UAT-uri din țară, în care secretarii sunt la fel ca mine nominalizați ca membri de ordonatorul de credite în comisii de concurs și în echipele de implementare proiecte europene, la fel și cu primari sau președinți de consilii județene manageri de proiect care au semnat actele emise chiar de ei. Și nicăieri dispozițiile nu au fost contestate de prefecturi, nu au fost anulate de instanță”.
În acest sens, Lucian Bucur susține că a verificat prin sondaj cum stau lucrurile la alte UAT-uri din țară și că a depistat încă 55 de cazuri similare cu situația de la Reșița. În mod ciudat, ANI s-a sesizat însă doar în cazul lui Bucur – ca urmare „a unei sesizări făcute probabil de cineva cu suflet mare”, spune acesta – și al unui „secretar, o doamnă, de la o singură comună din țară, undeva prin județul Cluj”. Inspectorii de integritate nu s-au autosesizat, deci, și în privința zecilor sau, cel mai probabil, sutelor de situații similare răspândite pe întreg cuprinsul țării.
Ce intenționează să facă în continuare secretarul general al municipiului Reșița? „Aștept să mi se comunice concluzia raportului ANI, după care voi urma calea legală, în funcție de ce scrie în raport”, ne-a răspuns Lucian Bucur. Care a evitat să pună punctul pe i și să se refere la o situație extremă în care s-ar putea ajunge. Dar o facem noi: Dacă se merge în instanță și ANI ar avea câștig de cauză, prin reducere la absurd, ar însemna că jumătate din secretarii de UAT-uri din țară sunt în conflict de interese. Dar și că juriștii tuturor prefecturilor din țară sunt unul mai prost ca altul.
