Sindicatele cer corectarea listei spitalelor strategice: „Nu poți construi reziliență ignorând spitalele care țin sistemul în picioare”

Sindicatul Solidaritatea Sanitară Vest, afiliat la CNS Cartel ALFA, împreună cu CNS Cartel ALFA Caraș-Severin, au transmis către Ministerul Sănătății, prin intermediul Instituției Prefectului – Județul Caraș-Severin, o solicitare oficială privind completarea criteriilor și includerea spitalelor municipale de urgență (din municipii nereședință de județ) pe lista unităților medicale de importanță strategică.

Demersul vine în contextul în care Ministerul Sănătății a inițiat un proiect de act normativ privind stabilirea unităților medicale cu rol strategic în situații de criză și urgență majoră. Sindicatele salută inițiativa, dar atrag atenția că forma actuală a proiectului omite o verigă esențială din lanțul de răspuns medical: spitalele municipale de urgență care, în practică, preiau o parte semnificativă din presiunea sistemului.

În document, organizațiile sindicale arată că aceste spitale asigură acces rapid la îngrijiri pentru populația din zone întinse – urbane mici, rurale și montane –, gestionează primul ajutor calificat și stabilizarea cazurilor grave și funcționează ca „tampon” pentru spitalele județene și clinicile mari, reducând timpii de răspuns și supraaglomerarea. Un exemplu este Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș, care deservește constant nu doar municipiul, ci și o arie extinsă, inclusiv cazuri din afara localității, de pe rutele rutiere și feroviare majore și din zonele cu acces dificil.

Un alt argument central este dezechilibrul de finanțare: deși aceste unități deservesc un bazin regional de pacienți, investițiile majore și cofinanțările cad, de multe ori, în sarcina bugetelor locale. În același timp, ele sunt integrate în lanțul operațional prespital–spital–transfer (SAJ/SMURD), iar subfinanțarea lor afectează eficiența întregului răspuns în situații de urgență majoră.

Potrivit sindicatelor, includerea spitalelor municipale de urgență pe lista unităților strategice ar permite:

• o finanțare mai coerentă și predictibilă pentru investiții,
• standardizare și control al continuității (energie de rezervă, oxigen, capacitate ATI, imagistică, securitate IT, stocuri critice),
• reducerea inechităților financiare dintre rolul real regional și finanțarea locală,
• politici coerente de resursă umană și retenție a personalului medical.

Concret, cele două organizații solicită:

1. Stabilirea unui mecanism prin care spitalele municipale de urgență incluse ca unități strategice să fie preluate în administrare de către Ministerul Sănătății, astfel încât finanțarea, investițiile și managementul operațional în criză să fie asumate la nivel național, proporțional cu rolul lor regional.
2. Elaborarea unui cadru normativ și a unei proceduri de tranziție care să asigure continuitatea serviciilor și menținerea unei componente de reprezentare locală în guvernanță, fără a păstra presiunea disproporționată asupra bugetelor municipale.

Președintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Vest, Marius Posipal, subliniază că discuția nu este una birocratică, ci ține direct de siguranța pacienților:
„Nu poți vorbi despre reziliența sistemului sanitar dacă ignori exact spitalele care preiau primele valul de urgențe și stabilizează pacienții înainte de transfer. Rolul lor este regional, nu strict local, iar acest lucru trebuie recunoscut și în modul de finanțare și administrare.”

La rândul său, președintele CNS Cartel ALFA Caraș-Severin, Marian Apostol, atrage atenția asupra riscului de a construi politici publice pe criterii pur administrative:
„În situații de criză, harta reală a sistemului nu mai coincide cu harta administrativă. Contează unde ajung pacienții, cine îi stabilizează și cât de repede pot fi salvați. Dacă vrem un sistem funcțional în momente critice, trebuie să includem aceste spitale în arhitectura strategică, nu să le lăsăm la limita supraviețuirii financiare.”

Sindicatele spun că așteaptă un răspuns din partea Ministerului Sănătății și își exprimă disponibilitatea pentru dialog, astfel încât lista unităților strategice să reflecte nu doar structuri administrative, ci realitățile din teren ale sistemului sanitar românesc.