STRABAG va folosi zgură de la combinatul siderurgic pentru drumul prin Mociur. Ioan Popa: Halda e mină de aur, iar noi stăm şi ne uităm la ea de ani de zile

 

Halda de zgură de pe Valea Ţerovei va fi sursă de materie primă pentru terasamentul noului drum care va asigura legătura rutieră între Govândari şi Centrul Civic, prin zona de regenerare urbană Mociur.

 

După ce, în anii trecuţi, a mai utilizat zgură de la Reşiţa pentru reparaţii la drumuri din judeţ, firma austriacă STRABAG va folosi materie primă din vechea haldă şi pentru drumul pe care îl va construi pe fosta platformă industrială Mociur. „În ceea ce priveşte partea de materiale, sigur vom lucra cu zgură de la Reşiţa, nu vom aduce de la Hunedoara”, a declarat directorul tehnic al STRABAG, Mihai Richard, cu prilejul semnării contractului de execuţie a lucrărilor prevăzute în proiectul „Legătură rutieră între artera principală a Reșiței – Parcul Industrial și zona de regenerare urbană Mociur, în vederea extinderii transportului în comun Faza 1 + Faza 2”, derulat de Primăria Reşiţa.

 

„Am insistat atunci când am făcut proiectul să introducem ca material compactant zgura ştiind că avem acest material de la combinat. Firma care exploatează halda de zgură a omologat zgura ca materie primă care să poată fi folosită pentru drumuri. Eu sper ca proiectele care se fac în perioada următoare în oraş şi în judeţ să diminueze cantitatea de zgură existentă în halda de la noi”, a precizat, la rândul său, primarul Ioan Popa. Potrivit acestuia, halda ar avea aproximativ cinci milioane de metri cubi de zgură, materie primă ce poate fi folosită la drumuri în locul balastului. „Halda aceasta de zgură de cinci milioane de metri cubi pentru unii ar fi mină de aur, iar noi stăm şi ne uităm la ea de ani de zile. Şi în loc să se folosească zgura aceasta care are o calitate fantastică, s-a adus piatră de balast din Timiș. Şi aşa apar şi riscuri deoarece prăbușirile de picioare de pod nu sunt întâmplări ale naturii. În momentul în care tu sapi în aval de un pod în căutare de nisip de balast, apele vin și îşi fac cursul săpând la rădăcina piciorului de pod. Noi stăm pe un munte de cinci milioane de metri cubi de zgură şi aducem balast de la Dunăre sau de la Timiş”, a punctat edilul.

 

Facebook Comments
Distribuie:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite

No Content Available