România se confruntă cu o provocare alarmantă în contextul alegerilor prezidențiale din 2024: o operațiune de influențare masivă, bine organizată și finanțată, ce îmbină tehnologia modernă cu tacticile hibride ale războiului informațional.
Datele desecretizate de CSAT arată că agresiunile cibernetice și campaniile de dezinformare au devenit arme redutabile ale unui stat ostil. În centrul atenției: TikTok, platforma favorită a tinerilor, transformată într-un câmp de luptă subtil pentru manipularea voturilor.
Este greu să trecem cu vederea dimensiunea operațiunii. Un milion de euro investit în promovarea unui singur candidat, prin intermediul unor influenceri și conturi falsificate. În paralel, atacuri cibernetice care au țintit sistemele IT&C esențiale pentru procesul electoral, exploatând vulnerabilități și compromițând credibilitatea infrastructurii electorale. Totul completat de o campanie de propagandă atent orchestrată, menită să erodeze încrederea populației în democrație și să alimenteze nemulțumiri sociale.
Democrația la un click distanță de dezastru
Ce ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult este lipsa de conștientizare publică privind aceste riscuri. Alegătorul român obișnuit nu vede dincolo de spectacolul din social media, unde hashtagurile ingenios create și videoclipurile aparent inofensive sunt doar vârful icebergului. În spatele acestor postări stă o mașinărie sofisticată de influență, capabilă să modeleze percepții și să manipuleze preferințele de vot.
La aceasta se adaugă incapacitatea unor platforme precum TikTok de a respecta legislația electorală românească. Refuzul de a eticheta materialele plătite ca publicitate electorală și menținerea vizibilității postărilor problematice chiar și după solicitările oficiale demonstrează o lipsă de responsabilitate care favorizează astfel de intervenții nocive.
Rusia, regizorul din umbră?
Analiza SIE și a altor instituții indică faptul că România este țintă prioritară pentru acțiunile hibride ale Kremlinului. Sprijinirea candidaților eurosceptici și alimentarea mișcărilor antisistem fac parte dintr-o strategie mai amplă, prin care Moscova încearcă să divizeze societățile europene și să slăbească unitatea NATO. În cazul României, aceste acțiuni sunt dublate de tentative de sabotaj cibernetic, propagandă și destabilizare internă.
De ce? Pentru că România, ca stat membru NATO și UE, este un actor cheie pe flancul estic. Influențarea alegerilor și subminarea încrederii în instituții democratice sunt metode eficiente prin care Rusia poate crea haos și poate reduce sprijinul pentru Ucraina.
Ce avem de făcut?
Soluțiile nu sunt simple, dar sunt urgente. În primul rând, este nevoie de o legislație electorală adaptată noilor realități tehnologice, care să includă reglementări stricte pentru campaniile derulate pe platformele online. În al doilea rând, instituțiile statului trebuie să-și intensifice capacitatea de reacție în fața atacurilor cibernetice și să consolideze infrastructura IT&C.
În paralel, este esențială educarea publicului. Alegătorii trebuie să înțeleagă cum funcționează aceste mecanisme de manipulare și să fie încurajați să consume informații cu discernământ. Ignoranța și pasivitatea nu fac decât să favorizeze succesul acestor acțiuni hibride.
România nu poate permite ca viitorul său democratic să fie determinat de algoritmi manipulați și propagandă străină. Este timpul să tratăm acest subiect cu seriozitate, atât la nivel de stat cât și la nivel de indivizi, înainte ca efectele să devină ireversibile.
