„Țigan Țăndări” – Valeriu Nicolae lansează la Caransebeș și Reșița cartea pe care a scris-o pentru dezvoltarea unui proiect umanitar

 

Valeriu Nicolae – jurnalist, scriitor si activist pentru drepturile omului – se va afla, astăzi, 3 iunie, la Caransebeș – orașul său natal – și Reșița pentru lansarea cărții „Țigan Tăndări” – volum inspirat din propria biografie.

 

Volumul „Țigan Țăndări” a văzut lumina tiparului anul acesta, sub egida „Casa bună” – asociație înființată de Valeriu Nicolae în 2019 care oferă consiliere, meditații și rechizite copiilor din cartierul Ferentari din București. Autorul, care, pe lângă  jurnalist și scriitor, este și un cunoscut activist pentru drepturile omului, a scris cartea pentru a dezvolta activitatea asociației, banii obținuți din vânzarea volumului fiind destinați înființării „Grădiniței Bune” în Ferentari. Cartea a fost publicată în regim propriu, de asociația „Casa Bună”.

 

Astăzi la ora 12.00, cartea va fi lansată la Caransebeș, orașul în care s-a născut Valeriu Nicolae, iar la ora 17.00, la Reșița, la Muzeul Banatului Montan, în colaborare cu Primăria Municipiului Reșița și Clubul Lions Onix Reșița și Lions Club Banatul Montan Reșița.

 

„Am o tonă de amintiri și din Caransebeș și de la Reșita și am de gând  să povestesc câteva care nu sunt în carte. Despre Geta, despre cum i-am dat lui Dobrin o gâscă care nu era a noastră și cum mă jucam cu nurcile”, dezvăluie Valeriu Nicolae într-o postare pe pagina sa de socializare prin care anunță dubla lansare.  Anunțul este completat de un fragment din carte despre Caransebeș, „nu de alta dar poate vine și Suzana” – spune autorul: „Copil fiind, m-am îndrăgostit lulea de Suzana, lucru care, brusc, a făcut grădiniţa interesantă. Dovada că eram îndrăgostit de ea era că îmi împărţeam dulciurile. Întrebat de ce îmi place de Suzana, am răspuns că are buzele roşii ca merele. Mama considera că declaraţia asta mi-a marcat solid viitorul de „intelectual care scrie la un ziar din Bucureşti“. Ce-i drept, pînă acum cîţiva ani, cînd nu scriam nicăieri, declaraţia era o dovadă a trecutului meu de curvar dedicat. Suzana este prima fată pe care am ţinut-o de mînă. Avea părul creţ şi ochii albaştri. Îi plăcea funda mea roşie de la gît. Avea multe jucării frumoase, incluzînd şi un Lego albastru. Am făcut o casă frumuşică şi am pus lîngă ea trăsura cu cai. La vremea aia, în Caransebeş nimănui nu părea să îi pese că eu eram ţigan. Mutarea la Craiova avea să contribuie dramatic la eliminarea ambiguităţilor etnice specifice Banatului”.

 

 

Sursa foto: Facebook

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite