Compania Metroul SA, care a câștigat licitația publică pentru serviciile de realizare a studiilor și documentațiilor în vederea obținerii finanțării proiectului de modernizare a căii ferate Reșița Nord – Timișoara Nord cu extensie spre frontiera cu Serbia, se poate apuca de treabă. Contractul de servicii, în valoare de peste 10.000.000 de lei, a fost semnat astăzi, la Reșița.
Sala de ședințe a Palatului Administrativ din Reșița a găzduit, astăzi, evenimentul care dă startul proiectului „Reabilitare/Modernizare infrastructură feroviară Reșița Nord – Timișoara Nord cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – frontieră”. Este vorba despre semnarea contractului de servicii cu SC Metroul SA – ce presupune elaborarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitate și întocmirea documentației tehnice pentru achiziție proiect tehnic și execuție –, în vederea obținerii finanțării acestui proiect gândit și inițiat de primarul Reșiței, Ioan Popa, și de președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, și derulat în cadrul unui parteneriat din care mai fac parte Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș.
Cele patru administrații și-au dat mâna pentru realizarea acestui proiect care va (re)conecta Banatul de munte cu cel de șes și va genera dezvoltarea întregii regiuni. „Această cale ferată este un element de infrastructură care poate să genereze dezvoltare economică și care poate să strângă relațiile între cele două județe. O astfel de investiție are menirea de a crea conexiuni, de a reduce timpii de călătorie și de a dezvolta zona”, a declarat președintele CJ Timiș, Alin Nica, prezent astăzi la Reșița. La rândul său, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și-a exprimat convingerea că, în urma implementării acestui proiect, „Timișoara va deveni o destinație și mai atrăgătoare pentru că se îmbină cu atractivitatea Reșiței și a Banatului de munte. Dar dincolo de beneficiile din zona turismului, cred că vom avea beneficii economice pe care încă poate nu le putem imagina, cum ar fi un coridor de acces pentru o forță de muncă mai mare sau accesibilizarea instituțiilor de învățământ. Prosperitatea Timișoarei întotdeauna a crescut când orașul s-a conectat la alte zone și când a mers înainte și a fost avangarda”.
Despre dimensiunea avangardistă a proiectului de modernizare a căii ferate între Reșița și Timișoara, care prevede și introducerea unor trenuri cu hidrogen pe această rută, a vorbit și Alin Nica. „Am auzit discutându-se că este un proiect foarte ambițios, ca să nu repet anumite epitete mai puțin potrivite care s-au pus acestei inițiative a colegilor noștri de la Primăria Reșița și de la Consiliul Județean Caraș-Severin. Timișoara, la sfârșitul secolului al XIX-lea, când era pionier în ceea ce privește infrastructura feroviară în această parte de Europă, cu siguranță a primit atunci aceeași etichetă. Pentru că oamenii visători, oamenii care vin cu inițiative care ies din comun, din ordinea firească acceptată de cei mulți, par niște nebuni. Dar acești oameni au fost deschizători de drumuri întotdeauna și asta apreciez cel mai mult la Nelu și la Romeo: faptul că ies din această gândire conformistă întâlnită din administrația noastră publică în general. Unii au spus că nu ne trebuie nouă tren cu hidrogen. Că noi nu avem ce să băgăm în straiță și ne trebuie tren cu hidrogen. Da, ne trebuie, fiindcă acest tren va deschide calea către dezvoltarea economică astfel încât fiecare om de aici, din zonă, să aibă ce băga și în straiță”.
Președintele CJ Timiș a făcut și o paralelă cu Tirolul, care, din cea mai săracă zonă din Austria în urmă cu 50 de ani, a devenit acum una dintre cele mai dezvoltate din Europa: „Austria, acum, în mediul rural, are un venit și un nivel de trai mai ridicate decât în mediul urban. Și tocmai datorită investițiilor în domeniile schiabile de acolo, în potențialul pe care îl poate avea o astfel de infrastructură, a reușit să se dezvolte în felul în care a făcut-o. Iar cei doi, Nelu Popa și Romeo Dunca, știu tocmai de acolo că acest model poate fi replicat și la noi și asta dorim să facă aici, prin acest proiect. Noi, din Timiș, îi vom sprijini cu toată puterea, cu toate argumentele, pentru ca acest proiect să devină realitate”. Acest lucru a fost întărit și de primarul Timișoarei: „Participarea municipiului Timișoara în acest proiect nu este pentru că Nelu îmi e simpatic, chiar dacă îmi este, ci pentru că eu cred cu tărie și noi credem cu tărie în necesitatea acestui proiect și în această oportunitate uriașă de a reconecta Banatul de munte cu Banatul de șes. Acest proiect, să fie clar, nu ar exista fără viziunea, fără curajul, fără energia lui Nelu Popa și pentru asta îi mulțumesc și recunosc că mă bucur să am un coleg care aduce atâta forță și reziliență la masă pentru că, încă o dată spun, fără el, noi sigur nu am fi aici”.
Atât primarul Reșiței cât și președintele Consiliului Județean și-au exprimat convingerea că proiectul va putea fi dus la bun sfârșit. „Cel de Sus ține cu oamenii care au curaj să viseze. Sunt convins că va fi o reușită, sunt convins că vom face acest proiect. E o nevoie deosebită pe care astăzi opinia publică nu o înțelege pentru că transportul feroviar este perceput în viziunea a ceea ce a fost în trecut. Transportul feroviar occidental este altceva. Este elegant, rapid, curat, silențios și odihnitor. Sunt unul din cei care aș avea nevoie să merg cu trenul. Fac naveta câteva zile pe săptămână și știu ce bine ar fi să poți să vii într-o oră de la Timișoara, nu neapărat ca să lucrezi aici, ci ca să te poți bucura de frumusețile Banatului Montan. Acest curaj pe care noi, poate împotriva înțelegerii multora, l-am avut și la care a adăugat experiență societatea care va contura soluția tehnică pentru realizarea acestei investiții ne dau speranță. Confortul creat va reduce distanța între Timișoara și Reșița și va da posibilitatea reșițenilor să ajungă la Timișoara, iar cetățenilor din Timișoara și Arad – să vină și se bucure de locurile frumoase pe care le avem noi aici. Consiliul Județean Caraș-Severin va sprijini prin tot ceea ce poate realizarea acestui proiect“, a declarat Romeo Dunca.
Primarul Ioan Popa a explicat care sunt pașii ce vor fi urmați astfel încât proiectul să beneficieze de finanțare: „Sunt convins că împreună cu cei de Metroul SA vom face o treabă excepțională, care se va dovedi un proiect-pilot, un model de bune practici care să poată fi preluat în viitor și de alte administrații publice. Planul nostru este să finalizăm acest demers până la sfârșitul anului în curs, urmând ca în cea mai mare viteză să scoatem la licitație proiectul tehnic și execuția, deoarece o condiție de accesare a finanțării prin PNRR este ca lucrările să se finalizeze până în decembrie 2026“.
