Reșița, în căutarea timpului pierdut

Anul 2021 a ajuns la final! Odată cu el s-au încheiat și acțiunile dedicate aniversării celor 250 ani de tradiție industrială la Reșița. A fost o perioadă foarte fructuoasă din punct de vedere al evenimentelor care au marcat acest eveniment. Organizațiile care activează în domeniul cultural au beneficiat, în baza unor proiecte, de sprijinul financiar necesar pentru activitățile pe care le aveau în vedere. Primăria Reșița a răspuns cu generozitate cererilor calificate spre finanțare, orașul de pe malurile Bârzavei devenind un pol de interes, chiar de atracție, pentru multe personalități cu influență în spațiul cultural național, precum și pentru mass-media.

Sfârșitul anului 2021 i-a adus laolaltă pe actorii manifestărilor culturale într-o întâlnire de analiză prilejuită de încheierea acestora. În deschiderea evenimentului, Ioan Popa, primarul municipiului Reșița, a trecut în revistă toate proiectele cultural-artistice care s-au desfășurat cu prilejul aniversării celor 250 ani de tradiție industrială, exprimându-și satisfacția pentru cele întâmplate și speranța că Reșița are suficiente resurse pentru a putea continua să se prezinte ca un oraș creativ și ca un efervescent centru cultural.

În drumul către modernitate, pe care și l-a asumat, Reșița trece printr-o serie de schimbări inevitabile, care transformă orașul, adaptându-l necesităților actuale ale locuitorilor săi, astfel încât să aibă un nivel ridicat de accesibilitate și servicii cât mai calitative. Toate aceste transformări trebuie să fie definite de creativitate, pentru că doar așa Reșița va putea să rețină minți inteligente, să fie atrăgătoare pentru vizitatori, investitori și locuitori. Elementele care fac un oraș fericit și sănătos nu sunt doar cele legate de planificare urbană, arhitectură sau inginerie, ci mai ales cele legate de modul în care toate acestea pot crea un mediu în care interacțiunea socială să se poată desfășura corespunzător, în sprijinul comunităților.

Pe aceste aspecte au pus accentul și acad. Mircea Martin, prof. univ. dr. Rudolf GRÄF, Dan Perjovschi, arh. Ioana Mihăescu, Erwin Josef Țigla – președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Marian Apostol – Societatea Artistică Pro Banatul de Munte/Lions Kindness Reșița, Gheorghe Jurma – Cenaclul Semenicul, Camelia Duca – Societatea pentru Cultură Metarsis, Andrei Bălbărău – Muzeul Cineastului Amator, Oana Frențiu – Fundația Comunitară Banatul Montan, care au luat cuvântul remarcând eforturile făcute de administrația locală reșițeană pentru a deschide Reșița și din perspectivă culturală.

În numele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan, Erwin Țigla a oferit primarului Ioan Popa Medalia Aniversară Reșița 250, a prezentat acțiunile desfășurate de FDGCS în memoria celor 250 ani de industrie reșițeană și a transmis autorităților locale rugămintea de a sprijini realizarea, la Reșița, a unui bust dedicat poetului Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești.

Dorinel Hotnogu, cel care s-a ocupat de organizarea și monitorizarea acțiunilor culturale, a prezentat suplimentul Revistei 22 Plus, dedicat celor 250 ani de industrie reșițeană, dar și alte articole din presa națională care au oglindit imaginea evenimentelor culturale desfășurate la Reșița.

Concluzia unanimă a fost că nivelul dezbaterilor legate de ceea ce a însemnat Reșița, din perspectivă industrială, trebuie menținut la un standard foarte ridicat, punând în valoare patrimoniul cultural-industrial foarte diversificat existent în acest spațiu. Și, pentru că în anul 2022 Reșița va aniversa 150 ani de la construirea primei Locomotive cu abur (1872), 100 ani de la construirea Fabricii de Locomotive și 50 ani de la inaugurarea Muzeului de Locomotive cu abur din Triaj (1972), s-a decis ca aceste evenimente să fie marcate prin organizarea de către instituțiile de cultură din Reșița, dar și de alți operatori, a numeroase acțiuni culturale.

În ciuda faptului că, din punct de vedere legislativ, nu este încă finalizat un Cod al Patrimoniului, Reșița trebuie să-și valorizeze moștenirea istorică ca pe un act al identității sale naționale, transformând-o într-un motor pentru viitorul său economic, social și cultural. Idei sunt multe, dintre cele mai îndrăznețe și mai creative, iar, cu timpul, cei sceptici se vor convinge că tocmai îndrăzneala și creativitatea pot asigura succesul revigorării. Atâta timp cât acestea au făcut parte din spiritul locului, Reșița a fost un oraș puternic. Când am încetat să mai credem în ele, când ne-am limitat să ne punem la adăpostul faimei de altădată fără să mai construim nimic relevant, Reșița s-a transformat dintr-o poveste de succes într-un exemplu de inadaptare economică și socială, riscând să trăiască un dramatic și nedrept sfârșit de istorie.

De ceva timp, îndrăzneala și creativitatea, chiar nonconformismul ideilor, se simt iarăși în aerul respirat de reșițeni. Unii îl primesc cu bucurie, cu speranță, alții cu nejustificate temeri. Sub ochii noștri Reșița se schimbă și periodic ne oferă noi motive de bucurie și speranță. Poate că, din cauza întârzierii cu care ne-am regăsit, avem sentimentul că ritmul nu este pe măsura așteptărilor noastre, dar cred că este pe măsura derulării firești a unui proiect de asemenea anvergură. Ritmul depunerii de proiecte și accesării de resurse necesare schimbării orașului este printre cele mai ridicate din țară, dar atunci când este vorba despre implementare apar etape care nu pot fi arse, pentru că arderea lor anulează beneficiile proiectului, trăgându-ne înapoi.

La întâlnirea de lucru din data de 28 decembrie 2021, într-un autentic proces de consultare publică, primarul Ioan Popa a propus instituțiilor și oamenilor ce activează în domeniul culturii să stabilească primele cinci obiective din patrimoniul cultural și industrial al Reșiței care să fie în atenția primăriei pentru reabilitare, introducere în circuitul de valori reșițene și transformarea acestora în motoare pentru dezvoltare urbană. În urma procesului de consultare, s-au desprins următoarele propuneri:

1. Furnalul nr 2,
2. Magazinul Universal,
3. Moara Juracek,
4. Casa de Cultură,
5. Funicularul, acesta din urmă fiind deja inclus într-un proiect mai amplu de reabilitare şi modernizare.

În acest sens, Primăria va începe demersurile necesare, pe lângă TMK, preluării Furnalului nr. 2, în vederea accesării de fonduri prin intermediul Ministerului Culturii. O atenție deosebită va fi acordată Magazinului Universal, unde se poate amenaja un centru expozițional foarte funcțional și de atractiv. Pentru Moara Juracek va fi comandat un studiu de fezabilitate unei firme specializate în obiective de patrimoniu și monumente istorice. „Casa de Cultură este un obiectiv pentru care în ultimii ani s-au făcut demersuri nenumărate împreună cu Agenția de Valorificări a Activelor Statului, în vederea preluării din patrimoniul UCMR care se află în insolvență”, a spus primarul Ioan Popa.

După cum se poate observa, multe din obiective sunt în proprietatea unor societăți comerciale a căror disponibilitate de a le ceda administrației locale este limitată. Mai întâi vor trebui demarate procedurile legale pentru trecerea acestora în patrimoniul Reșiței, iar ulterior pot face obiectul unor proiecte de reabilitare. Reabilitarea se poate face din bani publici, acolo unde costurile nu sunt foarte ridicate, sau, de preferat, din resurse atrase prin proiecte de finanțare europeană.

Dincolo de aceste constrângeri, este îmbucurător faptul că dorința de participare la viața orașului, îndrăzneala de a face și creativitatea sunt iarăși prezente printre noi. Ele fac parte din echipamentul necesar pentru a putea porni în căutarea timpului pierdut, cu șanse foarte mari să îl putem recupera.

Celelalte obiective de patrimoniu ce au rezultat din consultarea publică pot fi găsite în centralizatorul de mai jos.