În căutarea validării pe rețelele sociale, tot mai mulți copii devin instabili emoțional. Studiu sociologic Salvați Copiii

În 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă a coborât la 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, arată un studiu realizat de organizația Salvați Copiii România.

Aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată rețelelor sociale, unde simt presiune, suprastimulare și, uneori, respingere, conform unui studiu al organizației Salvați Copiii România realizat în 2025. Într-o anchetă inițiată de aceeași organizație în 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată. Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile „perfecte” ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați, avertizează experții Salvați Copiii România.

Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii pot deveni pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup. Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare. Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor – de ce sunt triști, furioși, retrași – uneori prea târziu.

Date ale studiului privind conduita digitală a copiilor

• În 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele sociale era de 8,2 ani.

• Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024.

• 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale.

• Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației Salvați Copiii în 2020-2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

• Între 66% și 84% dintre copii au postat conținut online în ultimul an, iar cei mai puțini au fost cei care au făcut acest lucru pe rețelele sociale (66%), urmați de cei care au postat într-un joc online (69%), în mesageria privată (81%) și în cadrul unui grup sau forum (84%).

• Un procent semnificativ de părinți (75%) declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%). În plus, 59% dintre părinți se tem că copiii lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.

• 32% dintre părinți afirmă ca fiul/fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.

Vizibili pe social media și nevăzuți acolo unde contează cu adevărat

În spatele comportamentelor copiilor și adolescenților, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înțeles de către părinți, este o lume digitală care îți cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greșești, să te oprești din postări sau reacții, pentru că vei fi sancționat prin excludere sau tăcere, au constatat experții Salvați Copiii. Pe rețelele de socializare, unde tinerii sunt prezenți mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuși unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalți sau cu standarde nerealiste de frumusețe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-și ascunde defectele cu ajutorul filtrelor.

Folosirea la o vârstă nepermisă a rețelelor de socializare fragilizează structura psihică a copiilor. Mai mult decât atât, validarea oferită de social media este superficială, volatilă, pentru că este formată în interacțiuni online condiționate, în care copilul este „văzut” doar atunci când oferă ceva care place, este „valoros” doar atunci când este admirat, nefiind perceput așa cum este el în realitatea fizică cu vulnerabilități, emoții, curiozități și întrebări. Astfel, subliniază Salvați Copiii, „în lipsa unei relații de atașament care oferă reglare emoțională, se poate crea o imaginea de sine fragilă, instabilă, falsă și apare sentimentul de anxietate, iar copilul nu mai știe cine este în absența reacțiilor din online. Este cunoscut faptul că pentru adolescenți, rețelele de socializare devin un spațiu de reglare emoțională, dar ei nu au învățat încă cine sunt, cum să-și gestioneze corect frustrarea, fricile, rușinea, tristețea sau cum să tolereze respingerea sau incertitudinea”.

Rolul părinților poate fi determinant

Copiii de azi cresc într-o lume în care timpul de calitate cu părinții este redus, imaginea de sine este construită pe baza aprecierii publice, nu pe un nucleu intern stabil, mass-media și influencerii definesc normele de succes și frumusețe. „Fără un adult prezent, cald, coerent și implicat, social media devine mamă, tată, oglindă, referință și judecător. Copiii au nevoie de părinți disponibili fizic și afectiv.”, concluzionează experții organizației Salvați Copiii România, care recomandă părinților:

• Să construiască relații de atașament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat.

• Să fie modele de reglare emoțională, deoarece copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem.

• Să fie curioși, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare: „Ce mai e nou în social media?”, „Ce înseamnă acest emoji?”, „Cum te simți când vezi astfel de postări?”

• Să se uite, cu blândețe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost tratați și iubiți influențează felul în care își tratează și iubesc propriii copii.

Sursă foto: Organizația Salvați Copiii România