Începută în 1988, întreruptă în 2011 și, iată, reluată acum, odată cu punerea în funcțiune a celei mai noi rețele de tramvai din România, povestea tramvaiului reșițean este prezentată de Asociația „Metrou Ușor”, ai căror reprezentanți au fost prezenți, marți, 11 martie, la momentul inaugural de la sediul Transport Urban Reșița.
Reintroducerea transportului public cu tramvaiul în municipiul Reșița este considerat de către Asociație „Metrou Ușor” – organizație nonguvernamentală ce are drept obiectiv principal îmbunătățirea condițiilor de transport public din România și promovarea transportului public ecologic – un exemplu de bune practici care ar trebui urmat și de celelalte orașe din țară care, după 1989, au renunțat la tramvai – Brașov, Constanța, Sibiu și Botoșani.
Potrivit reprezentanților asociației, istoria tramvaiului din Reșița, începută pe 23 august 1988, este o poveste despre cum pot fi reparate greșelile trecutului. „Rețeaua reșițeană de tramvai a făcut parte din rețelele «târzii» realizate de regimul comunist în anii ’80 în orașele Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Ploiești și Reșița. Caracterizate de calea de rulare rudimentară realizată din prefabricate din beton (tehnologie consacrată pentru viteza de execuție și mai puțin pentru durabilitate și confort), aceste rețele aveau scopul principal de a lega cartierele de locuit de marile obiective industriale. Materialul rulant din Reșița era tot atât de rudimentar, fiind reprezentat de vagoanele «Timiș 2», construite la Uzina Electrometal Timișoara”, prezintă Asociația „Metrou Ușor” într-o postare pe pagina de socializare.
După 1989, transportul public cu tramvaiul în Reșița intră într-o nouă etapă, vagoanele fabricate la Timișoara au fost înlocuite treptat de tramvaie second-hand aduse din Germania. Despre aceste tramvaie GT8 din Dortmund și Frankfurt am Main, Asociația „Metrou Ușor” spune că, deși mai vechi decât cele românești, erau superioare din punct de vedere tehnic și al fiabilității. Acestea au reușit să asigure transportul electric în Reșița până în 2011, când s-a decis închiderea sa.
În 2016, încă de la preluarea primului mandat, primarul Ioan Popa a inițiat demersuri pentru realizarea unei rețele moderne de transport electric, lucrările efective începând în mai 2022, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Regional, în valoare totală de peste 400.000.000 de lei, incluzând și garniturile de tramvai achiziționate tot cu fonduri europene (circa 130.000.000 de lei fără TVA). Operarea cu călători a noului tramvai reșițean a început pe 20 decembrie 2024.
Reprezentanții Asociației „Metrou Ușor” subliniază faptul că noua rețea de tramvai din Reșița – cu o lungime de 8,3 km cale dublă, 16 stații, un parc de 13 tramvaie mono-articulate de 18 m lungime și un depou modern, cu toate dotările necesare pentru întreținerea și operarea noilor tramvaie – are o serie de caracteristici ce o face deosebită de restul sistemelor din România: „Este prima rețea de tramvai exclusiv bidirecțională, fără bucle de întoarcere. Tramvaiele au două posturi de conducere și uși pe ambele părți. La capetele de linie, schimbarea sensului de circulație se realizează prin schimbarea postului de conducere. Similar rețelelor de metrou sau de tren, există stații cu peroane centrale și stații cu peroane laterale, tramvaiele deschizând ușile pe partea corespunzătoare”.
Un alt aspect evidențiat de Asociația „Metrou Ușor” este dezvoltarea sustenabilă a transportului electric, pe lângă cele 13 tramvaie, Reșița având și o rețea de autobuze electrice, pentru care au fost realizate, în depou, facilități speciale de întreținere și încărcare lentă și rapidă. „În timp ce rețeaua de tramvai este coloana vertebrală a transportului din municipiu, străbătând principalele artere din Reșița, traseele de autobuz deservesc străzile secundare și periferice și oferă servicii «feeder» către tramvai. Astfel se obține creșterea ariei de acoperire și accesibilității transportului public”, explică reprezentanții asociației.
„Buna și sustenabila funcționare a unui centru urban major este influențată decisiv de existența transportului electric de mare capacitate. În timp ce Brașov, Constanța, Sibiu și Botoșani întârzie în a repara greșelile trecutului, Reșița a demonstrat printr-un efort administrativ considerabil că politicile corecte și sustenabile, bazate pe bunele practici europene, pot oferi o nouă perspectivă de dezvoltare a orașului”, a punctat Asociația „Metrou Ușor”, transmițând, totodată, felicitări autorităților locale din Reșița pentru eforturile depuse și pentru viziunea bazată pe dezvoltarea mobilității urbane durabile.
