Azi ne lăsăm de fumat! Mâine, mai vedem noi…

 

Astăzi, 18 noiembrie, de Ziua Națională fără Tutun, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraș-Severin desfășoară, sub motto-ul „De azi, mă las de fumat!”, o campanie de informare cu privire la beneficiile renunțării la fumat. 

 

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, în scopul sensibilizării populației României în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat. Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, a inițiat o campanie de informare, sensibilizare şi conştientizare cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat. Tema campaniei naţionale este în concordanţă cu cea propusă anul acesta de Organizația Mondială a Sănătății pentru marcarea Zilei Mondiale Fără Tutun, având ca motto „De azi, mă las de fumat!” şi ca temă „Beneficiile renunțării la fumat”.

 

Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziție mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători din întreaga lume au luat în considerare renunțarea la fumat.

 

Dintre beneficiile renunțării la fumat, specialiștii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog amintesc următoarele:

  • în 20 de minute din momentul în care se renunță la fumat, scade tensiunea arterială și ritmul bătăilor inimii;
  • în 12 ore, scade nivelul monoxidului de carbon;
  • de la 2 la 12 săptămâni, se îmbunătățește circulația arterială și crește capacitatea pulmonară;
  • de la 1 la 9 luni, se îmbunătățește capacitatea respiratorie și tusea tabagică se diminuează;
  • într-un an, riscul de boală coronariană se reduce la jumătate;
  • între 5 și 15 ani de la renunțarea la fumat, riscul de infarct este egal cu al unui nefumător;
  • în 10 ani, scade riscul de cancer pulmonar, esofagian etc;
  • în 15 ani, riscul de boală coronariană este identic cu al unui nefumător;
  • crește speranța de viață odată cu renunțarea la fumat;
  • persoanele care au suferit un infarct reduc cu 50% șansele de a mai avea încă unul dacă renunță la fumat;
  • renunțarea la fumat crește fertilitatea și reduce riscul nașterii premature.

 

La nivel naţional, potrivit rezultatelor ultimului studiu în populaţia generală (General Population Survey), realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile.

 

Segmentul cuprins între 25 şi 34 de ani prezintă procentele cele mai ridicate pentru cei trei indicatori de prevalenţă: 61,2% pentru consumul de-a lungul vieţii, 46,8% pentru consumul recent şi 46% pentru consumul actual. Valorile foarte apropiate ale prevalenţei consumului din ultimul an, respectiv în ultima lună (46,8%, faţă de 46%) indică menţinerea într-o proporţie mare a comportamentului de consum a celor care au declarat consum de tutun în ultimul an.

 

„Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 6 ani, iar media vârstei de debut este de 18,6 ani. Analiza vârstei medii de debut în consumul produselor din tutun indică faptul că aproape trei sferturi (71,1%) dintre respondenți au declarat că au fumat pentru prima dată înainte de a împlini vârsta de 20 ani, pentru 12,4% apariţia acestui comportament întâmplându-se înainte de împlinirea vârstei de 14 ani (12,4%).

În funcţie de regiune, cele mai multe persoane care au fumat în ultimul an sunt din Bucureşti-Ilfov (53,6%), urmate de respondenţii care locuiesc în zona de Nord-Est (43,3%), zona de Nord-Vest (41%) şi în zona de Vest a țării (40,1%), în timp ce, cele mai mici procente s-au observat pentru populația din regiunea de Sud (26,2%).”, semnalează Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Caraș-Severin.

 

Atitudinea faţă de fumat şi percepţia asupra consecinţelor acestuia au fost măsurate prin exprimarea dezacordului, acordului total sau parţial faţă de cinci afirmaţii. În timp ce 44,8% dintre participanții la studiu sunt în acord total cu afirmaţia potrivit căreia voința este principalul factor care influențează renunțarea la fumat, doar 18,5% sunt total de acord cu aplicarea măsurilor coercitive (interdicția fumatului). Pentru a evalua riscurile pe care le implică fumatul, fiecare respondent a fost întrebat în ce măsură crede că proximitatea faţă de o persoană care fumează prezintă vreun risc pentru sănătate. În majoritate (72,3%), respondenţii au fost de acord cu afirmația conform căreia fumatul dăunează sănătăţii celor din jur. La nivel individual, peste o treime (35%) consideră că fumatul a mai puţin de 10 ţigări pe zi nu reprezintă un risc pentru sănătate.

 

În absenţa datelor din cinci ţări (Danemarca, Luxemburg, Polonia, Slovenia şi Suedia), la nivelul Uniunii Europene, prevalenţa consumului de tutun de-a lungul vieţii variază de la 80,5% (Franţa), la 45,1% (Malta). Cu o prevalenţă de 58,3%, România ocupă locul al 9-lea în clasamentul european.

 

Facebook Comments
Distribuie:

Te-ar mai putea interesa si

Cele mai citite